Preşedintele Klaus Iohannis susţine că sunt ”suficiente argumente” care să determine Guvernul să retragă ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor Penale.
După valul de proteste şi criticile acide ale celor mai importante voci ale Justiţiei din România, preşedintele Klaus Iohannis cere Guvernului să renunţe la proiectele privind graţierea şi modificarea Codurilor penale. Şeful statului a subliniat, vineri, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că „sunt suficiente argumente care să determine Guvernul să retragă aceste Ordonanţe de Urgenţă". „Proiectele de Ordonanţe de Urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor penale sunt neavenite, inacceptabile şi par a fi făcute cu dedicaţie, o spun cele mai autorizate voci din Justiţie. Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, asociaţiile magistraţilor şi organizaţii ale societăţii civile s-au pronunţat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupţie, abuz în serviciu şi integritate, în regim de urgenţă, fără analize obiective şi în condiţii de totală netransparenţă. Sunt suficiente argumente care să determine Guvernul să retragă aceste Ordonanţe de Urgenţă”, a comunicat şefului statului.
„Acţiune fără precedent”
Nu doar Justiţia a criticat vehement cele două proiecte ale Guvernului, ci mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, printre care Freedom House România (FHR), Grupul pentru Dialog Social (GDS) şi Institutul pentru Politici Publice (IPP). „Acordarea unei graţieri colective prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă este o acţiune fără precedent în istoria postdecembristă a României. Declaraţiile făcute de Ministrul Justiţiei referitoare la impactul acestei ordonanţe, mai exact că ea ar afecta între 2.300 şi 2.500 de persoane aflate în penitenciarele româneşti, ne fac să punem la îndoială scopul declarat al acestei ordonanţe de a rezolva problema supraaglomerării. Dimpotrivă, în felul în care este formulată, ordonanţa pare să servească mai degrabă intereselor persoanelor care au primit condamnări pentru fapte grave, cum ar fi faptele de corupţie, infracţiunile de abuz în serviciu, infracţiunile împotriva înfăptuirii justiţiei şi infracţiunile electorale”, au semnalat organizaţiile într-o scrisoare deschisă.
