am visat că stai la drumul mare,/ în rochie de mireasă
lungă până dincolo de închipuire,
şi frumoasă, până dincolo de frumoasă
se făcea că trece pe lângă tine
toată lumea alcătuită din strâmbi şi drepţi,
dar nu te întreabă nimeni/ de ce stai, pe cine aştepţi
şi se mai făcea că trece şi mama/ spre dincolo de zare
şi se opreşte şi-ţi spune că am să vin şi eu
cu pietre de şotron în buzunare
am visat că n-o crezi pe mama,/ iar ea se întoarce acasă, plângând,
şi-mi spune că aştepţi la drumul mare,
şi mă întreabă cât mai am de vis şi de gând
se făcea că nu mai pot de bucurie,/
şi de visuri şi de mori de vânt că nu mai pot,
că sărut mâinile mamei/ şi sunt gata de dor şi de rod
gata, nu mai visez,/ mă dau jos din somn şi mă sui n-întâmplare:
îmi iau toate hainele de mire
şi vin la tine cu şotronu-n spinare
NUNTĂ [pentru Milică Iancu – La mulţi ani!] Scris de Ion Zimbru
