am visat că te duceai la gară,/ pe cărarea dintre sud şi nord -
cea mai pe/trecută din MOLDOVA,/ cea mai dreaptă dintre ştiu şi pot
ai visat că mă-ntorceam din gară,/ pe cărarea dintre nord şi sud -
cea mai pe/trecută din MOLDOVA,/ cea mai dreaptă dintre văd ş-aud
se făcea că nici nu se mai poate/ să nu ne-ntâlnim într-acest VIS
şi să mergem, amândoi, întruna,/ până-n IAD sau până-n PARADIS
şi ne-am întâlnit chiar la jumătatea/ celei mai frumoase cărărui
dintre două puncte cardinale/ ale NOASTRE ş-ale NIMĂNUI
nu-mi venea să cred cum/că nici ţie/ nu-ţi venea să crezi - şi nici acum
nu ne dumirim că nu-i aievea/ farmecul desenelor de fum
din suflarea grea, majestuoasă/ a locomotivei care-a dus
şi-a adus MOLDOVA FIRII noastre/ până când nu mai avem de spus
decât ceste câteva cuvinte/ dulci, amare, calde, reci şi sfinte:
DOAMNE-DUMNEZEULE, ce mare/ este MILA TA că ne-ai deschis
CALEA ne/ferată în/spre TINE,/ în/spre VEŞNICIA cea din VIS
MOLDOVA [eternizare în VIS] Scris de Ion Zimbru
