Viteaz ca-n cărţile cu laşi,/ puneam des/cântece pe foc -
şi printre plânsuri (te)-auzeam:/ nu mă mai joc!... nu mă mai joc!
Mi se părea mirobolant/ cest rit bizar, spăimântător -
şi printre plânsuri (te)-auzeam:/ ştii c-o să mor!... ştii c-o să mor!
Greieri şi fluturi talentaţi/ în ceastă ardere de tot -
şi printre plânsuri (te)-auzeam:/ eu nu mai pot!... eu nu mai pot!
Ţanţoş, viclean, triumfător,/ puneam des/cântece pe foc -
şi printre plânsuri (te)-auzeam:/ nu cer noroc!... nu vreau noroc!
Aşa strigam: aplaudaţi/ cest holocaust cald şi frig -
şi printre plânsuri (te)-auzeam:/ eşti (un) nimic!... eşti (un) nimic!
Răpus de morgă şi de stil,/ încep s-adun, să strâng, să scad -
n-aud nici plâns, n-aud nici râs -/ nu-s împăcat!... sunt în păcat!
MORGĂ și STIL (schepsis în „la” minor) Scris de Ion Zimbru
