Intră, te rog... aştept de-o viaţă-ntreagă
sosirea cestei clipe... mi se pare
că eşti cea mai frumoasă, cea mai dragă,
cea mai înaltă şi tulburătoare
s/clipire a secundei principale
când primprejuru-i timpul stă să moară
din pricini omeneşti, extemporale,
într-o pornire veşnic secundară!
Sunt pregătit... şi cred că nu-mi lipseşte
ceva pentru această-ntâmpinare...
intră şi stai şi cere omeneşte...
dacă te văd, nimic nu mă mai doare!
Eşti ostenită... nu mai eşti în stare...
ia loc... ştiu că ţi-i foame, că ţi-i sete...
mai am dulceaţă din cireşe-amare...
chiar am şi vinuri scumpe, să te-mbete
cum numai poezia mea mai poate!...
Orice cuvânt de-al meu ştie să-ţi spună:
sunt pregătit, sunt bine, am de toate...
intră... şi hai să mergem împreună!
INTRĂ, TE ROG...! (mic... tratat de singurătate) Scris de Ion Zimbru


Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.
ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro