Şi fulger, şi tunet... şi-mi dă îndeajuns,/ primesc fără frică,
să am de uimire, de foame, de dor,/ de stare... adică,
aşa, pe tradus şi-nţeles mai uşor,/ chiar moartea să-mi pară
o floare de colţ la ureche, balsam,/ dulceaţă amară
şi cană cu apă alături, (des)cânt/ de pasăre-n frunză,
plus-minus nimic... şi că sunt condamnat/ la viaţă ascunsă!
Şi fulger, şi tunet... aşa, cum atunci,/ prin râpi mari şi sfinte,
prin inişti cu linişti, prin lanuri cu maci.../ şi alte cuvinte
uitate, rămase pe lat şi pe lung,/ în viaţă şi-n moarte,
pe nalt şi adânc, în blesteme şi psalmi,/ aproape, departe...!
Şi, totuşi, atâta nimic nu-i prea mult/ n-atâta grandoare
când cest îndeajuns e un tot, însă nu-i/ răspuns la-ntrebare?
TRĂSNET (şi paratrăsnet) Scris de Ion Zimbru
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.
ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro
