Săriţi de pe cai şi lăsaţi-i să pască
cicoare crescută pe morţi şi pe vii!...
Nici ghioaga, nici biciul, nici frâul nu poate
să scoată din ochi libertatea lui Pi!
Un Pi este simplu... şi ştiţi ce înseamnă
în lumea aceasta cu cercuri haihui!...
Săriţi de pe cai şi lăsaţi-i să pască
pe raza rotundului spus nimănui!
Vă dau diametrului vostru lungime
mai mult decât ştie a fi 2/Pi/eR!...
Piciorul de cal şi de plai sângerează...
legaţi-le rana cu frunze de cer,
cu floare de volburi ieşite pe drumul
bătut de potcoavele lor luminând
sub Lună când Pi clocoteşte în roată,
sub multul, prea/greul din car şi din gând!
Săriţi de pe cai şi lăsaţi-i să pască!...
vă dau cercul-nimb... şi blazon majestos...
vă dau şi vă rog să le scoateţi caiaua
bătută în carne şi-n sânge şi-n os!
Hai, sfinţi şi păgâni... le-auziţi nechezatul
şi plânsul amar ca pelinul de mai?!...
Săriţi de pe cai şi lăsaţi-i să pască...
sunt ultimii nobili, sunt ultimii cai!
Indiferenţa lui Pi (la păscut, pentru Georgiana şi Ana, cititoare de VL în Italia, La mulţi ani!)) Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
