Din pântecul care-i din pântecul care-i... (pentru Petru Sandu, cititor profesionist, La mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 14 Septembrie 2013
Întâi, o aude...(nu-i gata s-o vadă, n-o ştie, aşteaptă, mai are)... i-adâncă şi-i naltă... grădină-i, pârloagă-i, himeră-i, departe-i, aproape-i secunda în care se suie-n lumină şi-ncepe să plângă?! O vede, o soarbe... (începe să-i afle izvorul, vărsarea, sfârşitul)... şi-ntreabă: ai fost la-nceput? şi eu sunt la-nceputul (de alt fel) al…
Moto: "nisipul creşte ajutat de lună, se rup iluzii, se destramă funii... şi râd şi plâng deştepţii şi nebunii, privindu-ne cum ardem împreună" (Iolanda Cremene) S-aude că vine să vadă cum tac şi cum tremur când pleacă spunându-mi: rămâi şi ascultă o lebădă neagră,…
Moto: "nisipul creşte ajutat de lună, se rup iluzii, se destramă funii... şi râd şi plâng deştepţii şi nebunii, privindu-ne cum ardem împreună" (Iolanda Cremene) S-aude că vine să vadă cum tac şi cum tremur când pleacă spunându-mi: rămâi şi ascultă o lebădă neagră, chiar…
Domnişoară inimă de piatră,/ nici măcar un câine nu mă latră: semn de "hai la mine în grădină,/ a plecat, dar trebuie să vină!" Domnişoară cremene, cum poate/ eleganta mea singurătate de atâta vreme să se mire/ şi să-mi calce hainele de mire?! Domnişoară piatră nestemată,/ bată-te norocul să te…
Nu visez, nu mă joc... (poţi s-ajungi şi să vezi)... este ea, în sfârşit... (n-am crezut că mai vine)... uite-o, umblă pe deal şi tot cată încoace!... (cu părere de rău? cu părere de bine)...? Stai şi tu? stai şi tu, frate fluture? stai? stai şi tu, vreau să…
Urât şi sec şi strâmb, spre nicăieri mânat de lăcomie şi minciună, rândul acesta huruie cumplit, puşcă în cer şi dă cu barda-n lună! Rândul acesta nu-i oricare rând... a fost un rând cu minte şi cuminte... dar, obsedat de mult, vrăjit cu mult, şi-ntunecat cu dinte pentru dinte,…
O mare de cerneală şi un munte de cretă (pentru Viorica Prihor, de la Romică)
Scris de Ion Zimbru Luni, 09 Septembrie 2013
Moto: "şi mai cred că se mai poate (cu iubita-n ochiul stâng) să mă satur de păcate şi să plâng, să plâng, să plâng" (Iolanda Cremene) Eşti frumoasă numai lângă mine, pururea flutură violetă... încă mai am o mare de cerneală şi un munte de cretă, să-mi scriu memoriile pe…
Maria dăunează grav sănătăţii (curs de terapie intensivă)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 07 Septembrie 2013
Moto: „de când nu mai ştiu de maria, bat zilele paşii pe loc… mă uit la icoana-i şi-mi spune să tac, să pun lemne pe foc” (Iolanda Cremene) Maria, rază perpendiculară pe diametrul sufletului meu, mi-a desenat pe geam lumină chioară, să nu văd calea către Dumnezeu! Am vrut să-i…
Toată viaţa, se pregăteşte de plecare... (crezi că nu se mai întoarce niciodată)... şi nimeni nu-i dă nici o atenţie, dar fiecare zice: ducă-se naibii, e o traviată! Toată viaţa, cultivă şi îngrijeşte camelii... (crezi că-i florăreasă oarecare, in/discretă)... nimeni nu-i dă un strop de apă, dar şuşoteşte: ducă-se naibii,…
Naufragiu în strâmtoarea Carotidă (scrisoare de discreditare)
Scris de Ion Zimbru Joi, 05 Septembrie 2013
Moto: "m-am lovit de puncte strâmbe (geamanduri plutind aiurea) şi mi-au des/cântat sirene între Scylla şi Caribda şi pe ultima galeră (am rămas) să-mi fie cripta... când am vrut să tai catargul, mi s-a înfrunzit securea" (Iolanda Cremene) Corabie cu pânze de păianjen/ am fost în largul lacrimilor tale... sare…
Moto: "fumez şi beau pe datorie... (să mă ia naiba de tâmpit)... vom fi (în viaţa următoare) eu - gaz metan... şi tu - chibrit!" (Iolanda Cremene) Mamă, mai bine mă făceai fântână, să aibă unde veni îndrăgostiţii şi însetaţii şi ulcioarele mână de mână, unde să-şi facă vrăbiile cuiburi…
E frig...şi alergi pe catete,/ spre Marile noastre Duminici... vii parcă a ultima oară/ şi parcă ai ochii hercinici!... Găseşte o ipotenuză... (aşa ţi-am şoptit la-nceputuri)... şi tu ai crezut că triunghiul/ dreptunghic e sumă de fluturi, de fluturi salvaţi cu iubire/ în micile lor policlinici, cu toată mirarea şi…
Chiar mi-i dor de Don Quijote/... (drept naiv şi sfânt!)... fără el, încep să moară/ morile de vânt, intră plânsu-n Rosinante,/ doliu-n cavaleri, casa-n lut şi lutu-n oale.../ n-ai cui să(-i) mai ceri preţ de-o vorbă, preţ de-o lance,/ preţ de-un simplu scut, să(-ţi) salvezi o Dulcinee/ din ne/cunoscut, să(-ţi)…
Moto: „plecarea lor n-a fost plecare, a fost aducere aminte că suntem îngeri, fiecare murdar de flăcări şi cuvinte” (anonim folk) Ne adunăm ca nişte năzdrăvani... (băieţi săraci şi veseli şi codane)... şi alergăm spre satul celălalt ca să mâncăm dulceaţă din borcane! Bunica nu-i acasă, a plecat pe dealuri,…
Două stele perpendiculare (de la cer la pământ şi înapoi)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 30 August 2013
Acolo sunt copaci până la cer, sunt două stele perpendiculare şi-un câine pururi, căruia îi cer să-mi încolţească rana când mă doare! Despre copaci pot spune că îmi dau tot ce nu vor să dea la fiecare: păsări şi lună până la pământ şi două stele perpendiculare! Mă uit la…
Enorm încins, indiferent şi rece, bolnav de Sine şi imun la toate, plin-ochi cu Tot şi cu Nimic...păzeşte rotunduri unse cu Eternitate! Nici nu te-aştepţi când vine şi deschide porţi după care se donează sânge şi după care-(n scutece) Enormul caută lapte, gângureşte, plânge! Creşte romantic, cere în Aortă albastru-nobil,…
Hai să ne jucăm de-a dura/ printre cei ce nu-s: eu îi scad mâine din astăzi/ cum pe jos din sus, tu-i aduni astăzi cu mâine/ cum pe sus cu jos... şi ne dă întotdeauna/ ieri majestuos! Hai să ne jucăm de-a dura/ printre cei ce sânt: eu îi scad…
Urlând sonata iernii şi a foamei, vin lupii şchiopătând pe lângă sate... aproape gata, se aud vecernii... şi-un clopot dinspre stingere cum bate! N-au mai mâncat de la plecarea toamnei... (ce haită slabă, tristă, hăituită de vânători cu piatră-n loc de suflet!)... nişte schelete...o mulţime vidă! Lupoaicele-au mâncat nişte zăpadă,…
La făr-un sfert, mâine, cu trenul, vine iarna, mă duc la gară, de pe-acum, cu nişte flori, vreau să fiu primul...niciodată n-am fost primul atins cu alb din Alba celor muritori, şi am rămas ultimul trist, întotdeauna, ultimul trist păzit de câini flămânzi şi trişti, să nu mă bată vreun…
Două păsări (pentru o mireasă de argint, doamna Nicoleta Crânganu, şi pentru mirele său, şi pentru naşul lor, domnul Romică Bălan, la mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 24 August 2013
E noapte închisă-n odaie/ şi neagră ca pasărea Poe... mă duc să deschid o fereastră/ cu gândul că sufletul tău departe, acolo şi singur/ nu poate să stea, şi îl rog să plece, degrabă, la mine.../ tai lemne, l-aştept şi fac foc, scriu vorbe la flacăra sobei,/ că altă lumină…
Trei cuvinte aud: vine marele Somn!... (dinspre cel ne/ştiut şi bizar Anonim, dinspre plus in/finit, dinspre minus finit)... doar aşa învăţăm cât de mult veşnicim! Vine marele Somn!... oare sunt ostenit? oare merit să dorm cest adânc mai adânc decât orice adânc? să visez cum că sunt stângul ochiului drept,…
Blestemul cailor puţini (pastel pe coastă, pentru Emil Ioiţescu, la mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Joi, 22 August 2013
Hai să-ţi arăt pe coastă o minune... să vezi şi să nu-ţi pară că-i minciună: sunt nişte cai necunoscuţi, de-ai noştri, şi pasc frumos, cu lună, fără lună! Şi pasc mereu, cu soare, fără soare, şi mult, când nu-s plecaţi în depărtare, să ducă şi s-aducă libertate, regi şi regine…
Mereu am spus: eu sunt i/responsabil de suferinţa cercului închis... mă lasă rece schilodirea razei, mirosul greu al Pi(ului) ucis! Mereu am spus: nu am nici o sfială şi nici o frică, nu am nici un dor de curba asta fixă şi perfectă, de centrul cestui gol nimicitor! Mereu am…
Ascultă-mă: Tot e o sumă de toate... (şi dulci, şi amare, şi verzi, şi uscate)... şi toate sunt gata, adică-s gătite şi-aşteaptă s-audă: deschide, deschide! Mi-i sufletul gata, şi gândul mi-i gata să mergem acolo, departe, la Dada, s-ajungem cu bine, cu gânduri curate, cu grijă... să facem iertări…
