Cântecul şi descântecul statuilor de sare (ordin de zi pe veşnicie)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 05 Aprilie 2013
erau femei din ce în ce mai rare şi toate încăpeau într-un cuvânt... poeţii sărutau statui de sare şi universul coborâse pe pământ încet abia se contura în zare un strop de cer un strop de orizont... poeţii sărutau statui de sare şi le luau în raniţe pe front…
Moto: "sigur că nu! nu vezi că nu mai merge? las-o acolo, pleacă, uite-aşa! du-te acum şi adu-l să încerce!... n-o să mai zică-n veci...sigur că da!" (anonim folk) Ieri ai crezut că-i tocmai mâine seară, fără să ştii că eşti alaltăieri... mâine-ai aflat, fără să ştii că-i astăzi, cum…
!pot ieşi (într-o clipită) din secunda asta lungă... pot, fiindcă port limbajul veşnic al deşertăciunii... pot, fiindcă am nimicul care poate să-mi ajungă... unii spun că numai alţii, alţii spun că numai unii! !pot intra (fără oprire) chiar în moartea asta scurtă... pot, fiindcă-mi cer părerea toţi mărunţii, toţi înalţii...…
Când mireasa mea moldavă (poem pentru rouă şi piatră în sol major etern, pentru Gheorghe Niculesc)
Scris de Ion Zimbru Marți, 02 Aprilie 2013
oare ce să-mi facă moartea...dacă viaţa nu-i în stare să mă suie în icoane, să mă ţină pe picioare, să mă pună doar oleacă lângă cei de pe perete, să mă lase-n lumea asta...cât ai zice frunză verde? ce să dreagă, ce să strice, ce să tacă, ce să spună,…
Dar din dar se face rar (palimpsest…cu Nichita Stănescu în contra/ceas aniversar)
Scris de Ion Zimbru Luni, 01 Aprilie 2013
am ochi trimis la orizont/ s-aducă cer pe trup de lut... (dar ştiu că am de aşteptat).../ oare ce fel de început (de la nimic) prin mâna lui/ (către nimic) mă trece iar? o fi alt fel? n-o fi alt fel?/ darul... o fi acelaşi dar? mă tem (de n-o…
Ultima partitură din opera lui Socrate (cucută şi gin ecologic)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 30 Martie 2013
Bătrâne, stai să-ţi arăt frumoasa din bar, poate ţi se suie şi ţie dragostea la cap... mie îmi dă dragostea pe dinafară, bătrâne, fac evaziune sentimentală, mi-i sângele la trap! Uită-te la ea, bătrâne, cum se ondulează ca o insectă rece pe nisipuri sahare, cum cântă ultima partitură din opera…
Moto: "lupi urlă şchiopi în agonia iernii... la primăvară vor muri flămânzi... târâş coboară-n clopote vecernii... lupoaica înveleşte puii blânzi" (anonim folk) Am să mă duc să bat la geam, chiar dacă n-ai lăsat nimic, nimic, nimic în urma ta... poate găsesc măcar o umbră de atunci, de când ceva,…
Din punctul lor de vedere (interzis tinerilor peste 100 de ani)
Scris de Ion Zimbru Joi, 28 Martie 2013
Moto: "Fiecare om are un orizont; când orizontul se reduce la un punct, acesta se numeşte punct de vedere" (anonim folk) !şi uită-te cât de fericiţi sunt/ în punctul lor de vedere,/ şi cum stau exact pe marginea pământului,/ şi nu se ascund,/ şi nu le pasă de…
Două trenuri (întru memoria sopranei Diana Spânu, înălţată la 39 de ani)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 27 Martie 2013
Staţi mai încoace, scoateţi lacrimi... vine trenul tocmai de-atunci, zvârliţi cu flori în calea lui, vine cu ea: soprană lungă, fără moarte, miră moldavă şi cu irişi amărui! Stârniţi vioare, păsări calde, păsări lire, stârniţi cuvinte care-atât au aşteptat, porniţi săruturi... spuneţi: doamne, cum coboară încet, mereu, din viitorul celălalt!…
Vă rog frumos, vă rog foarte frumos, porniţi filarmonica şi fiţi gata de mare bucurie: iat-o, vine, sigur o aude şi o vede fiecare cum se apropie pe sus şi pe jos tocmai când credeam că nu va fi să mai fie atâta frumuseţe în atât de mult nimic în…
Şi dacă nimeni nu-şi mai poate-aduce-aminte ce am făcut când n-am făcut altă ceva... să înflorească dumitriţe pe morminte şi lumânări şi licurici din steaua mea! Din când în când, s-o iscodească şi pe mama... ea ştie bine ce-am făcut, ştie mai mult decât credeam când flutura pe deal…
Moto: "se surpă dorul. marginile lumii (menghine reci) s-apropie de mine... iar vine toamna. iarăşi mor salcâmii. dar panta rhei tot panta rhei rămâne" (anonim folk) nu ştiu ce sunt. nu ştiu nici unde sunt. nu mă ascund. şi totuşi mă ascund. parc-am furat. şi parcă fur mereu. ce greu…
Poeziei mele nu-i lipseşte nici un nasture, poezia mea nu umblă cu fermoarul descheiat, poeziei mele nu-i lipsesc ipocriţii şi sperjurii, poezia mea se fereşte de lauri şi matostat! Poezia mea nu poartă cămaşă cu guler murdar, nici pantalon destrămat a la mocofanul mărunt, nu scuipă pe stradă, nu face…
Numai mama nu mai vine (în memoria doamnei Ileana Bichir, odihnească-se în pace!)
Scris de Ion Zimbru Joi, 21 Martie 2013
Văd că vin sau cred că vin/ înspre veci şi-nspre amin... văd că toate vin pe rază/ şi încet-încet s-aşează mai încolo, mai încoace,/ drept în linişte şi-n pace, în des/cântec mult şi bine.../ numai mama nu mai vine! Văd că sunt sau cred că sunt/ în eternul meu mărunt…
Intraţi...este deschis! (17 ani de la moartea poetului Ioanid Romanescu)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 20 Martie 2013
Te rog să nu spui nimănui!.../ Lumina stă la umbra lui şi te pândeşte cum te culci/ sub frunze singure şi dulci, şi te ascultă cum visezi/ că umbli, noaptea, prin livezi, şi-l rogi pe mirele gutui:/ te rog să nu spui nimănui că m-ai văzut cum dorm încet/ sub…
Moto: "Faceţi linişte: Dumnezeu vrea să spună câteva cuvinte!" (anonim folk) ochii culeg (din curcubeul drept) eternitatea florilor de câmp, şi-s lacomi, nu le-ajunge, şi mai vor... (are dreptate curcubeul strâmb)! sumă de sus şi jos în rogvaiv, în sens înalt, şi în nonsens tălâmb, fiu…
Tocmai atunci şi-acolo... pe prispă şi departe, cu cerul sub sprâncene, cu văz (şi) duh în carte, cu vremea-i liniştită, cu timpu-i primitiv... aşteaptă-ncet bătrânul şi micul meu pontif, aşteaptă şi scrutează, din când în când, o zare... (spre nicăieri, pe coastă, cu lacrimi funerare, urcă un viu la capăt…
Moto: „atâtea chipuri: linişte pe targă, în flori de câmp, în piatră, în altare… cu ochii stinşi, dar fără să se-ntoarcă, ajunge iar în punctul de plecare” (anonim folk) !tocmai acolo să te duci... soprana mea spinto lejeră, şi nici să nu te mai întorci…
Moto: "sau doi egal cu patru... altă sferă limită de... ori nu... fără adresă, dâra luminii peste... frontieră abandonată-n propria-i viteză" (anonim folk) Sunt prea înalt să cred c-au fost o întâmplare acestea toate şi ne/toate... acest tot, dar şi ne/tot, vibrează-n sine, muşcă, doare, stârneşte pricini între pot şi…
Să vedem cine mai cântă! (un rest de greier îndulcit în sare)
Scris de Ion Zimbru Joi, 14 Martie 2013
Moto: „se năruie oglinda… şi zeii intră-n stânci, cresc aripile tainei şi putrezeşte cina… ce negură se lasă de-acum tocmai atunci… sunt iarbă până unde a ostenit lumina!” (anonim folk) mic, bolnav şi lămurit,/ mergi pe lamă de cuţit: doar tăişul se aude/ sângerând picioare crude... până-n deal şi până-n…
Tu m-ai prins la o amantă.../ făceam fluiere de fag şi de os şi de cucută.../ cică astea-s foarte bune, cântă-ncet şi mult şi bine,/ cazi în braţe şi în prag de le-auzi, şi-ncepi a zice:/ un tăciune şi-un cărbune, trebuie să-ncerc degrabă,/ nu mai ţine să tot merg prin…
Moto: "aştept secanta ca pe-o vindecare, s-au veştejit oglinzile şi mint... eu sunt tangentă la privighetoare, păianjen agăţat de infinit" (anonim folk) Acolo... şi-atunci!... (printre ierburi înalte şi linişti înalte şi păsări înalte şi plânsuri înalte)... încep celelalte mai verzi, mai uscate, mai reci şi mai calde... încep să mă…
Moto: "m-am săturat de încercări, de treacă-meargă, de ai răbdare, de trăit fără păcat... hai să mai stăm... şi să fugim din lumea largă, şi să ne trecem toată moartea pe curat!" (anonim folk) Sunt norocos, muncesc din greu, fără simbrie, aştept şi vreau s-ajut un om nenorocit... nu ştiu…
Încă pot să cred că mama bate vântul în grădină (întruna)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 09 Martie 2013
Satul meu cu cinci biserici, trei fântâni şi două case îşi dă sufletul (întruna) printre resturi temporale... stă pe deal, se uită-n zare şi nu vrea să mă mai lase, dacă vin, să plec (întruna) din des/cânturile sale pline cu privirea mamei, pline cu privirea tatei, pline cu privirea lunii…
