Lumea internetului, catalogată adesea drept „o lume virtuală” capătă pe zi ce trece valenţe tot mai puternice în lumea reală. Proteste anti-ACTA (Tratatul Comercial Anti-Contrafacere) sunt o dovadă în acest sens. Informaţii care erau până nu demult apanajul autorităţii de stat, al jocului de culise de natură politică sau economică, capătă vizibilitate şi în ochii „simplilor cetăţeni”.
A fost suficient ca undeva, cineva să „decodifice” pe înţelesul tuturor prevederile ACTA şi să dea alarma prin reţele sociale de internet pentru ca oameni din întreaga lume să reacţioneze la unison. Zeci de mii de oameni din toate colţurile lumii au ieşit în stradă pentru a denunţa un tratat care, în numele combaterii contrafacerilor, pune bazele unui sistem ce s-ar putea transforma într-un timp relativ scurt într-o monstruozitate, un fel de „Big Brother” apropiat în multe privinţe de cel imaginat de George Orwell în „1984”.
Ceea ce am văzut în stradă este, în fapt, doar vârful icebergului. De exemplu, în România, în diferite oraşe ale ţării au ieşit în stradă „doar” câteva mii de oameni, dar să nu uităm că numărul simpatizanţilor declaraţi ai mişcărilor de protest sunt de ordinul zecilor de mii. Şi este extraordinar să vedem pe stradă simboluri, moduri de acţiune şi un tip de discurs ce intră în rezonanţă socială fie că vorbim de Berlin, Sofia, Londra, Paris sau Bucureşti! Şi mai extraordinar este că astfel de mişcări evoluează şi ating subiecte în planuri din ce în ce mai detaliate.
În timpul „primăverii arabe” am văzut primele revoluţii Facebook, ce au determinat reconfigurarea întregului edificiu al ordinii sociale şi politice dintr-un stat, apoi mişcările tip „Occupy Wall Streat” au atacat baza unui sistem financiar ce punea câştigurile în buzunarele câtorva şi pierderile în buzunarele a milioane de oameni, iar acum, prin mişcarea anti-ACTA, este atacat sub o formă participativă un act legislativ. Vechile paradigme sociale sunt depăşite, iar astăzi vorbim de mediul „on-line” sau „off-line” ca parte a unei singure realităţi.
Faptul că instituţii precum Comisia Europeană sau guvernele unor state care au semnat într-o primă fază documentul ACTA încep să dea înapoi sau că mai mulţi factori de decizie îşi pun întrebări în legătură cu oportunitatea unor astfel de normative este, implicit, o recunoaştere a acestei… realităţi. Este, de asemenea, un argument în plus al importanţei păstrării libertăţii de circulaţie a informaţiei, indiferent de mediul de comunicare. Dacă este să ne reamintim ce s-a întâmplat de-a lungul istoriei în… „mediul off-line”, ştim că libertatea sau drepturile nu sunt niciodată oferite pe tavă, ci trebuie câştigate şi apărate permanent. Indiferent care au fost motivaţiile celor care şi-au pus semnătura pe ACTA, un fapt evident este că un asemenea acord, fie el şi „comercial”, poate aduce în plan social mai mult rău decât bine. Prin urmare, să dăm „Delete” la aceste normative şi să-l lăsăm pe „Big Brother” să fie doar un sistem de speriat oamenii mari.
