„Arta cinematografică”, sub schele. Cum se lucrează la viitorul sediu al Teatrului „Gulliver”

"Anul trecut, herghelia a vândut 30 de cai, dintre care 27 numai în luna decembrie. Oricine poate cumpăra. Cu cât un cal a fost scos de mai puţine ori la vânzare, cu atât e mai scump. Am avut şi vremuri în care am vândut un cal cu 13.000 de lei. Acum, însă, legea s-a mai schimbat, iar preţurile sunt de cam 3.000 – 4.000 de lei", a declarat şeful hergheliei din Tuluceşti, dr. Daniel Bălănică.   ...

Gălăţenii care doresc să îşi cumpere un cal, îl pot lua şi la licitaţiile organizate de herghelia din Tuluceşti. Nu trebuie să-l ia acasă, ci îl pot lăsa în grajdurile hergheliei, în regim de pensiune şi în grija oamenilor care ştiu cum să-l ocrotească. Tariful pensiunii este cuprins între 20 şi 30 de lei pe zi.   ...

Din peste 200 de cai Ghidran, la herghelia din Tuluceşti au rămas doar 40 * Iepe care au crescut şi au fost pregătite aici fac parte acum din Herghelia Naţională, dar subvenţiile nu vin în comuna gălăţeană, ci la Cislău * Cu o investiţiei bine gândită, gălăţenii ar putea redescoperi farmecul irezistibil al cailor La herghelia din Tuluceşti au rămas mai puţin de 40 de cai din rasa Ghidran, unul din rasa Huţul şi doi ponei. Până acum câteva luni, s-au pregătit aici c ...

Gălăţenii din mai multe imobile de pe strada Domnească, printre care şi Prefectura, din cartierele de Centru dar şi din Micro 39 au făcut frigul, ieri, după ce caloriferele le-au îngheţat, la orele prânzului. Nu li se sistase furnizarea căldurii din cauza neplăţii vreunei datorii, ci din pricina unor probleme de sistem. „Noi nu am înregistrat nicio avarie şi nu furnizăm cantităţi mai mici de agent termic. Cei de la CET au scăzut parametrii, astfel că înregistrăm la punct ...

Până la începutul acestui an, la Balta Mălina, situată în apropierea oraşului, taxa de pescuit era de 50 de lei pe zi. La balta Potcoava de la Braniştea se plătea, la intrarea pe baltă, suma de doar 20 de lei pentru o zi de pescuit, iar la Lozova trebuia să plătiţi 100 de lei ca să uitaţi de probleme, în căutarea peştelui cel mare. ...

Pescarii cunoscuţi gălăţenilor pe care i-am întrebat cât investesc, lunar, în pasiunea lor, ne-au spus că hobby-ul nu este deloc unul ieftin. "Nu cred că pot face un calcul cu investiţia lunară. Depinde de mulţi factori, de anotimp şi de tipul de pescuit la care ies. Numai momeala pentru pescuitul la crap poate costa între 200 şi 300 de lei.  Pescarii care merg la concursuri pot avea nevoie de sute de kilograme de momeală. Unii îşi mai prepară şi acasă momeala, ies mai ieft ...

Dacă vreţi să pescuiţi relaxaţi, departe de zgomotul oraşului, dar să prindeţi şi niscaiva peşte, trebuie să vă pregătiţi cu vreo 1.000 de lei * Ieşirea la apă, cu benzină şi pachet, mai costă şi ea cam 100 de lei * Per total, pescuitul devine un hobby din ce în ce mai scump, pe care mulţi gălăţeni nu şi-l mai pot permite E scump să ne cumpărăm peşte din galantare, dar e şi mai scump să îl pescuim chiar noi! În ultimii ani, preţurile sculelor de pescuit au c ...

Mai găsim rădăcinoase şi verdeţuri cultivate la noi * În rest, cele mai multe dintre fructele şi legumele din piaţă sunt de import Cine n-a făcut din toamnă suficient suc de roşii, acum n-are decât să cumpere din cel făcut de fabrică, să împrumute sau să-şi pună pofta-n cui! Kilogramul de roşii de Grecia ajungea, ieri la prânz, la 8 lei lei. Nici castraveţii nu se lăsau mai prejos, la 7,99 lei kilogramul, pe cele mai multe dintre tarabe. Salată verde găsiţi şi l ...

Începând de marţi, cea mai înaltă funcţie din cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Galaţi este deţinută de medicul veterinat primar Ştefan Vasile, numit, deocamdată, ca lider interimar. Medicul care a preluat conducerea instituţiei se bucură de sprijinul PNL. Dr. Ştefan Vasile s-a născut în Bucovina, într-o familie cu şapte copii, a absolvit facultatea de Medicină Veterinară din Iaşi în 1998, apoi a urmat cursurile unui masterat şi ...

Oricât de bune ar fi condiţiile de trai, nu toţi gălăţenii sunt făcuţi pentru viaţa la ţară. Bătrânii tot mai neputincioşi părăsesc satele izolate şi pleacă să locuiască prin comune sau chiar la oraş, pe la copii. Mulţi dintre cei în putere se duc prin lumea largă ca să-şi găsească de lucru şi de multe ori nu mai revin în satele natale. Iar tinerilor le surâde mult mai mult viaţa de orăşean. Aşa că satele mici se sting încet, până când vor lăsă în urmă ...