Strada Domnească va fi din nou pietonală în weekend. Restricţii de trafic şi trasee deviate

Fermierii care au exploataţii piscicole au nevoie de subvenţii pentru a putea produce mai mult, mai bun şi mai ieftin, apreciază prof.dr. Victor Cristea. În plus, trebuie să investească în tehnologie modernă şi în diversificarea speciilor de peşte. „Deosebit de importantă este accentuarea folosirii sistemelor recirculante de acvacultură (RAS - recirculating aquaculture system), respectiv a instalaţiilor de viviere şi a cuştilor flotabile. Utilizarea RAS permite aplicarea unor ...

Cantităţile pe peşte au scăzut nu doar în fermele piscicole, ci şi în apele curgătoare * În aceste condiţii, pescuitul se face... matematic * Factorii climatici, poluarea şi braconajul sărăcesc apele Dunărea şi Prutul au mai puţin peşte în ultimii ani, aşa că şi pescuitul comercial trebuie dirijat cu atenţie, în baza menţiunilor legate de captura maximă admisibilă (total allowable catch - TAC). Se stabileşte ce peşte poate fi pescuit, de unde, când şi ...

Unde se producea o tonă de peşte de acvacultură la hectar, acum se fac maxim 300 de kilograme * Circa 70 la sută din suprafaţa cu potenţial de acvacultură nu se exploatează * Gălăţenii cumpără tot mai puţin peşte crescut în fermele gălăţene * Exploataţiile care prosperau în comunism fac cu greu faţă economiei de piaţă Dacă înainte de Revoluţie din iazurile, heleşteele şi lacurile gălăţene se scotea chiar şi mai mult de o tonă de peşte la he ...

Fabricile de conserve din peşte erau cumpărători importanţi de materie primă din acvacultură. Din păcate, potrivit şefului de serviciu al filialei Moldova din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Vasile Bocăneală, producătorii români de conserve n-au putut face faţă concurenţei firmelor străine, din cauza faptului că tehnologia pe care o foloseau era depăşită. ...

Directoarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Galaţi, Violeta Nanu, a fost eliberată din funcţie, din decizia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Contactată telefonic, Violeta Nanu a declarat că nu comentează această decizie. Funcţia a fost preluată, în regim interimat, de directorul adjunct al instituţiei, Ionel Nicula. „Din motive personale, doamna Nanu a cerut mutarea pe un post de şef serviciu. Eu rămân directorul-adjunct al i ...

Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, cuantumul plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic. Suma totală alocată pentru acordarea acestor plăţi, la nivel naţional, este de 793.521.000 lei. Potrivit reglementărilor legii, crescătorii vor primi 500 lei pe cap de bovină şi 40,8 lei pe cap de caprină şi ovină. ...

Astăzi e ultima zi în care fermierii pot depune, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), cererile de acordare a ajutorului specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor în sectorul de agricultură ecologică. Fermierii care încheiaseră contracte cu organisme de inspecţie şi certificare cărora li s-a retras aprobarea au o prelungire a termenului de depunere de două luni. ...

Tinerii gălăţeni şi brăileni sunt cei mai pesimişti atunci când vine vorba despre şansele pe care le au la angajare. Cel puţin aşa reiese din datele colectate, vreme de doi ani, de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”. Doar circa cinci la sută dintre persoanele fără ocupaţie consideră că îşi pot găsi, fără prea mari dificultăţi, un loc de muncă. Peste 30 la sută din numărul total al gălăţenilor şi brăilenilor fără serviciu consideră c ...

Mulţi dintre gălăţenii ajunşi în şomaj se obişnuiesc repede cu lipsa locului de muncă şi nu mai fac aproape nimic pentru a-şi găsi un serviciu. Potrivit unui studiu realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, aproape 25 la sută dintre şomerii din judeţele Galaţi şi Brăila au declarat că nu au mişcat un deget pentru a se reangaja, odată ce s-au văzut şomeri. Cei mai mulţi dintre înscrişii în bazele de date ale Agenţiei Judeţene pentru ...

Atelierul My Way produce pantofi şi poşete din piele, la comandă, de circa o lună şi jumătate * Lipsa banilor a fost cel mai mare impediment în calea dezvoltării şi mai rapide a  afacerii * Fondatoarea afacerii, în vârstă de 27 de ani, are deja planuri de dezvoltare O afacere solidă nu se construieşte cât ai bate din palme. E nevoie de multă muncă, de nervi de oţel şi, mai ales, de bani. Ionela Costea are 27 de ani, e absolventă a Facultăţii de Nave şi lucrează, ...