Fântâna secretă de la Sucidava, o construcţie din secolul VI d.Hr., ce coboară în plan înclinat, pe sub zidul de sud al cetăţii, în subteran, 18 metri, pe un coridor lung de 26 de metri, la capătul căruia este o scobitură cu apă limpede şi bună de băut, este un monument arhitectonic unic în lumea romană.
Fântâna a fost creată cu scopul de a permite aprovizionarea cu apă în timpul asediilor, fără a fi necesar ca locuitorii să iasă din cetate. Este unicat în lumea romană, fiind considerată monument de arhitectură şi prin felul de construcţie, şi prin acoperişul în formă de piramidă, şi prin coridorul de acces. Fântâna captează, de la o adâncime de 18 metri, un izvor aflat în afara zidurilor cetăţii. Fântâna secretă se compune din puţul propriu-zis, care este căptuşit cu cărămidă, în formă de turn, de aproximativ 1,30/1,30 metri şi coridorul de acces, lung de 26 de metri, ce coboară în pantă până la izvor.
Monumentul a fost construit odată cu refacerea fortificaţiei, în secolul al VI-lea d.Hr., în timpul împăratului Iustinian. În acea perioadă, aprovizionarea cu apă a cetăţii era dificilă, în contextul atacurilor migratorilor şi a faptului că aşezarea civilă nu mai exista. O altă problemă o constituia faptul că în interiorul cetăţii nu se putea săpa o fântână pentru că terenul se surpa. De aceea, a fost găsită soluţia captării unui izvor din afara cetăţii.
Fântâna s-a păstrat foarte bine în timp, astfel că în 1958, când a fost descoperită, doar cărămida de pe boltă era desprinsă şi căzută în coridor. Obiectivul a fost restaurat şi din 1968 poate fi vizitat. Din izvorul din care îşi astâmpărau setea în vechime locuitorii cetăţii, beau astăzi mai ales tinerele mirese, fiind considerat izvorul iubirii.
Cetatea a fost distrusă definitiv de invaziile avaro-slave, în jurul anului 600. Sucidava este singura cetate antică, romană, păstrată in situ, din zona Olteniei.
