Cu peste 800 de specii de păsări, diferite animale, la care se alătură alte zeci de plante, care se găsesc şi în zona Mării Mediterane, Pădurea Hagieni este o rezervaţie naturală cu profil zoobotanic, situată nu departe de oraşul Mangalia, între satele Hagieni, Albeşti şi Limanu, în podişul Dobrogei de Sud. Este în mare parte alcătuită din stejari şi o mulţime de bălţi cu vegetaţie acvatică, practic o pădure naturală de tip submediteranean. Are o suprafaţă de 431 ha şi se află în administrarea Ocolului Silvic Murfatlar. Platoul calcaros pe care este situată reprezintă un vestigiu al fostei Mări Sarmatice. În apropiere, la doar 2 km, se află Peştera Limanu.
Pădurea Hagieni este mai degrabă renumită pentru exemplarele de viperă aflate în libertate, decât pentru blândele ţestoase, dar cu toate acestea, aici este habitatul perfect pentru Ţestoasa de uscat, cunoscută şi după numele de Ţestoasa dobrogeană. Această specie este răspândită în zona Mării Negre, dar şi a Mării Mediterane. Numărul ţestoaselor a scăzut foarte mult în ultimul timp, drept pentru care au fost declarate animale ocrotite de lege, monument al naturii.
Ţestoasa este adaptată la mediul terestru din România şi se recunoaşte după corpul ei scurt, acoperit cu un ţest format din două părţi: carapacea (la partea superioară, bombată, de culoare maroniu-roşcat) şi plastronul (la partea inferioară, de culoare deschisă). Exemplarele adulte cântăresc între de 3 şi 4 kg.
Ţestoasele sunt unite pe laturi, lăsând două deschizături prin care ies capul şi membrele anterioare, iar la partea posterioară, membrele posterioare şi coada. Ţestul este format din plăci osoase bine sudate, acoperite de plăci cornoase. Coastele şi vertebrele sunt concrescute cu carapacea. Capul, gâtul, picioarele şi coada sunt acoperite de o piele solzoasă de culoare cenuşie. Pe lângă organele de simţ, asemănătoare cu ale şopârlei, există două fălci învelite într-o materie cornoasă, ce formează un fel de cioc, cu margini tăioase şi fără dinţi. Masculul se deosebeste vizibil de femelă, în general prin dimensiunea cozii, care este mai mare şi a plastronului, care la mascul este concav. Sunt animale greoaie, care se deplasează încet, din cauza conformaţiei şi a ţestului. Cele patru membre sunt scurte, aşezate lateral şi terminate cu degete scurte, prevăzute cu gheare. Se hrăneşte cu ierburi salbatice, fructe, insecte, melci şi viermi pe care le taie cu marginea ciocului. Respiraţia şi înmulţirea este la fel ca la şerpi şi şopârle.
Ţestoasele de uscat sunt animale teritoriale, timide, nedorindu-şi interacţiunea cu omul sau cu alte animale. Masculii sunt agresivi, iar femelele se pot înţelege între ele, dar este de preferat să fie ţinute separat.
Rezervaţia Naturală Pădurea Hagieni este localizată pe partea stângă a şoselei Mangalia - Albeşti şi reprezintă una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului natural dobrogean, prin diversitatea peisajului, diferit de cel litoral, aflat la câţiva km distanţă. Sursa: cunoastelumea.ro
