Săptămâna trecut, în Elveţia, a fost inaugurat cel mai lung tunel feroviar din lume. Linia de cale ferată care străpunge Alpii Elveţieni măsoară 57 de kilometric şi a fost construită pe parcursul a 17 ani. Constucţia a costat 11 miliarde de euro. Ca termen de comparaţie, costurile proiectului le egalează pe cele de la Jocurile Olimpice de la Londra, de acum patru ani.
Tunelul feroviar Gotthard, căci aşa se numeşte linia de cale ferată, uneşte rutele feroviare dintre portul olandez Rotterdam de la Marea Nordului cu portul italian Genova de la Marea Mediterană şi va putea fi utilizat, cu regularitate, din luna decembrie.
Tunelul feroviar Gotthard face parte dintr-un proiect de infrastructură de 23 de miliarde de franci elveţieni, proiect care urmează să fie finalizat până în 2020 şi va avea rolul de a îmbunătăţi considerabil transportul feroviar elveţian. Asta pentru că va conecta centrele industriale din nordul şi sudul Europei.
„Astăzi este o zi istorică pentru ţara noastră. Odată cu tunelul Gotthard, finalizăm un proiect la care au lucrat mai multe generaţii, de la prima schiţă până la finalizare”, a spus Johann Schneider-Ammann, preşedintele Elveţiei.
Peste 2.600 de muncitori au lucrat la linia de cale ferată care va scurta distanţa dintre Zurich şi Milano. În 1999, au fost începute lucrările, iar construcţia a fost finanţată în proporţie de 65 la sută de o taxă impusă pe vehiculele grele care au traversat vechiul tunel. În total, s-au cheltuit 11 miliarde de euro pentru finalizarea celor 57,1 km. Inaugurarea este cu atât mai importantă cu cât va uni două porturi europene: Genova şi Rotterdam.
„Este un pas important pentru Elveţia, dar şi pentru vecinii noştri şi pentru restul continentului. Oamenii şi mărfurile se pot deplasa acum mai rapid. Oraşe precum Stuttgart, Zurich, Lugano sau Milano sunt conectate mult mai bine. Tunelul Gotthard aduce împreună oameni şi economii naţionale”, crede preşedintele Elveţiei.
Primii care au trecut prin tunelul Grotthard au fost cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi premierul Italiei, Matteo Renzi, alături de şeful statului elveţian.
Tunelul feroviar va fi funcţional în luna decembrie a acestui an. De atunci, peste 320 de trenuri cu pasageri ori cu mărfuri vor circula zilnic, cu o viteză de 250 de kilometri pe oră. Asta înseamnă că tunelul putea fi parcurs în 20 de minute.
În prezent, tunelul Gotthard este cel mai lung tunel feroviar din lume. Este cu trei kilometri mai lung decât tunelul Seikan din Japonia şi cu şapte kilometri mai lung decât cel de sub Canalul Mânecii. Totuşi, nu se ştie cât timp va mai deţine acest record, căci chinezii plănuiesc să sape unul de două ori mai lung. Şi în Europa s-ar putea construi un alt tunel, de 80 de kilometri, care ar urma să facă legătura între capitalele Finlandei şi Estoniei. Însă ambele se află, în prezent, la stadiul de proiect.
Micul gigant din Galaţi
Păstrând proporţiile, şi judeţul Galaţi se poate mândri cu al doilea tunel feroviar, ca lungime, din România. Tunelul este situat în nordul judeţului şi face legătura feroviară între localităţile Bereşti şi Tălăşmani. Construcţia tunelului a început în iunie 1906, iar lucrările au fost finalizate la sfârşitului lui 1911. Până în 1919, tunelul de la Bereşti a fost cea mai mare astfel de structură din România. În prezent, este unul dintre puţinele tuneluri din ţară construite la altitudine joasă, undeva în jurul valorii de 150 metri peste nivelul mării.
Cele mai lungi tuneluri din România
Cu o lungime de 4.369,5 metri, tunelul Teliu, de pe calea ferată Hărman - Întorsura Buzăului, este cel mai lung din România. Cel mai lung tunel rutier din ţară este Capra - Bâlea, de pe Transfăgărăşan, care se întinde pe o distanţă de 884 de metri şi a fost construit în 1972. Pentru realizarea sa au fost săpaţi peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită, 3.500 de tone de ciment, 90 de tone de oţel-beton, 4.100 de metri de ţeavă, 24.000 de ancore, 130 de tone de plase sudate, 14.000 de metri pătraţi de cofraje, 1.800 de metri de tuburi de beton, 4.100 de metri de ţeavă, 50 de tone de confecţii metalice, 7.000 de metri cubi de nisip, 6.000 de metri cubi de pietriş, 3.000 de tone de cribluri, potrivit transfagarasan.eu.
