Munţii Rodnei | Lacul Ştiol şi Bistriţa Aurie

Munţii Rodnei | Lacul Ştiol şi Bistriţa Aurie

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

În munţii Rodnei, mai sus de staţiunea Borşa, se află Lacul Ştiol. Din aceste locuri minunate porneşte la drum Bistriţa Aurie!
Dacă împrejurările vieţii sau mai curând dragostea faţă de priveliştile minunate ale României te-au adus în staţiunea Borşa (Maramureş), aflată la o altitudine de 800 de metri, vei fi ispitit să urmezi traseul care te duce în zona lacului Ştiol şi a Cascadei Cailor. Dacă doreşti să vezi Lacul Ştiol şi nu te ţin picioarele să iei drumul la pas, există şi un drum practicabil pentru autovehicule (cu tracţiune integrală). Cum-necum, vei ajunge, dacă îţi doreşti cu adevărat să vezi creaţiile naturii şi să contempli oglinda de apă rece ca gheaţa a Lacului Ştiol şi izvorul Bistriţei.
Mai sus de Lacul Ştiol se află un jnepeniş extrem de des şi de întins. Pe lângă faptul că îmbracă versanţii abrupţi ai muntelui în atrăgătoare straie verzi, jnepenişurile de acest fel au „meritul” de a încetini eroziunea rocilor (mai ales primăvara, la topirea zăpezilor) şi de a preîntâmpina alunecările de teren, precum şi avalanşele. De aceea, turiştii care ajung în zone de acest fel ar face bine să protejeze acest tip de vegetaţie. Sigur vor ca şi urmaşii lor să se bucure de aceste minunăţii. Între Cascada Cailor şi Lacul Ştiol sunt aproximativ doi kilometri şi jumătate. Mai jos de Şaua Ştiol se află un tinov, o interesantă turbărie montană, cu un ecosistem aparte.
Odinioară, cu mii şi mi de ani în urmă, crestele carpatice purtau cu mândrie coroanele de cleştar ale gheţurilor. Glaciaţiunea s-a sfârşit demult, gheţurile s-au topit, iar apele au luat-o la vale, dornice să să se adune în râuri şi pârâuri pentru a-şi da întâlnire, finalmente, cu măreţul Danubiu.
Falnicii gheţari nu puteau dispărea fără a lăsa înscrise urmele trecerii lor în relieful montan. Printre aceste mărturii ale vremurilor în care Regele Frigului şi Regina Zăpezii exercitau prerogative de monarhi absoluţi peste aceste plaiuri alpine se numără şi Lacul Ştiol, un minunat lac glaciar. Apa cea rece a Lacului Ştiol este un sălaş cum nu se poate mai bun pentru o puzderie de păstrăvi iuţi şi mlădioşi, fiind şi locul de unde porneşte Bistriţa Aurie la drumul său cel lung, pe care-l urmează spre a se uni cu Siretul – acesta din urmă fiind râul care deţine cel mai amplu bazin hidrografic din ţara noastră.
Bistriţa Aurie este numele pe care-l poartă cursul superior al râului Bistriţa. Printre râurile din ţara noastră, Bistriţa este acela al cărui sector montan posedă cea mai mare lungime. Numele de Bistriţa Aurie nu vine de la culoarea apei, ci de la grăunţele de aur veritabil (aur aluvionar) pe care înaintaşii noştri îl obţineau prin spălarea nisipurilor luate din albia râului.
Ceva mai jos de Tăul Ştiol se află Cascada Cailor, al cărei nume se trage de la o mică herghelie de cai, care, fiind atacaţi de urşi într-o noapte furtunoasă, n-au mai avut încotro şi s-au aruncat în gol, în adâncimile prăpastiei, cu nădejdea deşartă de a se salva. De la caii ce-au pierit atunci şi-a luat numele nu doar frumoasa cascadă, ci şi pârâul din zonă.
Trebuie spus că în zonă, mai înainte de a ajunge la Lacul Ştiol şi jnepeniş, poţi admira o foarte deasă pădure de molid. La umbra acestor arbori pământul este gol, deoarece nu se pot dezvolta alte specii vegetale. Prin aceste hăţişuri de conifere îşi au sălaşurile cerbii şi ciutele, nelipsind nici semnele prezenţei lupilor sau urşilor. Deasupra tuturor acestor splendori montane se află creasta mândră a Gârgălăului, vârf ce ajunge la 2.158 metri, întâlnindu-se cu albeaţa norilor. Jos, în vale, staţiunea Borşa este gata de oaspeţi.

Sursa: cunoastelumea.ro        

Citit 3282 ori Ultima modificare Duminică, 30 Octombrie 2016 09:33

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.