Munții Pădurea Craiului | Peştera Vadu Crișului

Munții Pădurea Craiului | Peştera Vadu Crișului
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Pe raza comunei Vadu Crişului (judeţul Bihor), în Munţii Pădurea Craiului, se află o peşteră pe care cerecetătorii au colindat-o şi au studiat-o îndelung, datorită abundenţei faunei sale. Formaţiunea carstică a fost descoperită la începutul secolului trecut. Deşi a fost descoperită de atâta vreme, nu se numără nici astăzi printre cele mai cunoscute de către public şi vizitate formaţiuni carstice din ţara noastră.

Pentru a pătrunde în peşteră, cei trei descoperitori au trebuit să se folosească de dinamită. La scurtă vreme după descoperirea formaţiunii carstice, aceasta a fost amenajată pentru vizitare. Pe atunci, localitatea făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. La vremea descoperirii sale, caverna era numită, în presă, cea mai frumoasă de pe continent. Între timp au mai fost descoperite o mulţime de peşteri, inclusiv în judeţul Bihor. Un judeţ care, de altfel, excelează la acest capitol!

Peştera se află la o aruncătură de băţ de ţărmul Crişului Repede, posedă un relief divers şi este străbătută de către un râuleţ, care în exterior formează o frumoasă cădere de apă. Moluştele şi insectele existente în peştera de la Vadu Crişului sunt de mare interes pentru biologi, întrucât prezintă interesante adaptări la viaţa în mediul subteran, lipsit de lumina soarelui.

Fără o protecţie corespunzătoare, existenţa acestor specii poate fi periclitată, prin activităţile turistice. Din fericire, nici în această formaţiune carstică accesul publicului nu este permis pe toată lungimea galeriilor subpământene. În interiorul său s-au descoperit oase ale dispărutului urs de cavernă (Ursus spelaeus) iar în momentul de faţă mamiferele sunt reprezentate, în acest spectaculos ambient carstic, de către lilieci, prezenţi în număr mare.

Din câte se spun, peştera are peste 2.600 de metri lungime. Două sectoare de galerie au primit numele celor două universuri situate dincolo de lumea noastră pământeană, respectiv Raiul şi Iadul. La scurtă vreme după descoperire, râuleţul din interior a primit un nume mitologic, împrumutat din legendele Olimpului. Şi anume Styx!

Dacă bărbaţii care suferă din dragoste (neîmpărtăşită) ar cunoaşte una dintre legendele peşterii de la Vadu Crişului, ar da buzna să o viziteze. După cum zice legenda, bărbatului care bea apă din izvorul existent în peşteră i se deschide drumul către sufletul femeii pe care o iubeşte. În orice caz, cine va bea apă de acolo o va face pe propriul risc şi, apropo de riscuri, e posibil ca reţeta de asigurare a succesului în dragoste mai sus pomenită să nu funcţioneze. Aşa că trebuie să existe şi un plan secundar de cucerire a alesei inimii.

La capitolul „mitologie” pot fi amintite şi pretinsele efecte curative ale aerului din peştera Vadu Crişului, puse pe seama unei specii fungice (o ciupercă), căreia i-au fost atribuite însuşiri antibiotice. Legenda terapeutică circulă de multă vreme nestingherită, numai că nimeni nu i-a dat încă de urmă ciupercii vindecătoare. Sau poate că există un crâmpei de realitate, pitit pe undeva prin miile de cotloane subterane.

La jumătatea secolului al XX-lea, atât peştera cât şi zona în care se află au dobândit statut special, de zone protejate prin lege, datorită elementelor deosebite de floră şi faună, iar în urmă cu 47 de ani, partea vizitabilă a peşterii a fost electrificată. O vreme, în tulburii ani postdecembrişti, peştera a fost lăsată de izbelişte, perioadă în care o parte dintre amenajările din interior s-au degradat ori au fost distruse. Nici mediul carstic nu a scăpat cu totul nevătămat.

Din fericire, situaţia aceea nu s-a perpetuat, iar în urmă cu peste un deceniu peştera a început să fie administrată iarăşi într-un mod adecvat. Faptul că azi nu este prea cunoscută şi nu primeşte un mai mare aflux de oaspeţi poate fi explicat şi prin insuficienta promovare. Dar nu e timpul trecut să se facă mai multe în acest sens!

Sursa: cunoastelumea.ro

Citit 4359 ori Ultima modificare Vineri, 30 Decembrie 2016 11:26

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.