* O fi "pârţolan" chinezesc! De trei zile încoace, „motanului Felix” îi freamătă nu alta antenele, de parcă ar avea urechi de elefant. Între noi fie vorba, securistic, anomalia asta zoologică (motan cu urechi de elefant) ar fi chiar posibilă. Numai pe canapeaua lui Capatos nu s-a abordat (cred) subiectul. Este vorba despre augustul posterior al Ministerului Turismului şi Dezvoltării Rurale, instituţie unde s-au făcut cheltuieli exorbitante. Pentru ce? Pentru şezutul acolo unde nici regele nu se duce călare. Totul a pornit de la dezvăluirea năucitoare a actualului ministru, Eduard Hellvig, privind achiziţiile făcute în mandatul Elenei Udrea. Concret, după ce dimineaţă, ministrul Hellvig a vorbit despre capacele de WC cumpărate de ministerul Turismului în mandatul lui Udrea, seara a dezvăluit că instituţia a cumpărat capace de WC în valoare de 15.000 de euro, mai exact 30 de astfel de produse, la tariful de 500 de euro. N-oi fi eu doctor în amenajări interioare şi bunul-gust al trasului apei la toaletă, dar mă întreb ce calităţi ar putea acea un banal capac de tron, care să coste atâta amar de marafeţi? O fi, vorba mătuşei mele, unul de "porţolan chinezesc".
* Supoziţii supozitoare. O fi unul cu senzori pentru ca domnii să nu se mai ostenească să ridice sau coboare capacul ori să uite de chestia aste spre isteria damelor? O fi unul care masează tandru şi delicat popoul aşezat în meditaţie - ce vreţi, acolo funcţionează mai abitir mintea românului cea de după urmă! Mie mi-e clar că nu poate fi confecţionat din banal plastic, ci dintr-un material mai nobil. Nu, clar că nu-i esenţă de scândură ca la closetele din fundul curţii din satele nedezvoltate. Nu m-ar mira nici să aflu că vasul toaletei de la minister era umplut cu apă Evian ori esenţe de portocală democrat-liberală, ca să nu pută banii azvârliţi în budă cu atâta uşurinţă! Şi ca să închei subiectul îmi amintesc de un om politic genial (da, am avut şi din aceştia pe la 1900 toamna) care i-a spus unui coleg de Parlament care îi ocupase scaunul: „Colega, la popou ne potrivim, dar la cap, nu”.
