Ion Zimbru

Ion Zimbru

Fetiţa de zăpadă şi mâţa cu mâner (I)

Sâmbătă, 01 Martie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Din zăpadă, nea Emil Ion Batog (barosanul mare al barosanilor mici din biserica "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe") face orice. Face orice foarte frumos. De fapt, e la mintea cocoşului/zimbrului că din omăt nu poţi face  urât. Ani şi ani de-a rândul, a sculptat în zăpadă tot felul de oameni, care mai de care mai năstruşnic, mai zglobiu, mai bun de Cartea Recordurilor, mai bun de dat exemplu oamenilor din carne şi oase. A dăltuit puzderie de popi, puzderie de preotese, îngeri dive ...

Două lacrimi verzi (pentru domnul Radu Macovei, omul care mi-a dăruit 15 ani de poezie, La mulţi ani!)

Sâmbătă, 01 Martie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Merg spre oglindă şi îl văd/ venind afară... Cel din ea s-apropie şi-mi zice-n gând că seamănă cu Cineva, s-apropie din ce în ce/ mai mult, mai clar şi mai bătrân... Îi simt suflarea aburind/ oglinda-n care-am să rămân!... N-am ce să spun, mă uit şi tac.../ Întinde mâna, parc-ar vrea s-atingă uşa care dă/ de undeva n-altundeva! Îmi zice-n gând, aşa, încet:/ n-ai ce să pierzi, n-ai ce să pierzi... şi-mi dă surâsul său amar/ şi două lacrimi mari şi verzi!... ...

În numele tatălui, al fiului şi al peretelui învăţător

Vineri, 28 Februarie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Fiul tatălui său e singur la părinţi. Şi se întrece numai în fapte rele. Adică, altfel spus, se străduieşte să calce toate Tablele de la Dumnezeu. Nu-i zi să nu terfelească, să nu mânjească, să nu facă ceva împotriva Poruncilor pe care Creatorul i le-a dictat lui Moise la întâlnirea de pe muntele Sinai. Tatăl fiului său ştie şi vede şi aude cu ce se ocupă vlăstarul, însă nu are timp şi vreme să-i socotească păcatele, greşelile... faptele rele şi toate cele aba ...

La drumul mare (rechizitoriu)

Vineri, 28 Februarie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Singurătate: casă fără garduri... n-ai geamuri, nu ai uşă, n-ai lucarnă... sunt găuri negre unde-a fost vedere, şi-n care numai gândul mai răstoarnă lumina lor plecat-odinioară, să spună că există şi s-ajungă în minus-plusul fără mărginire, pe-o rază scurtă sau pe-o rază lungă, sub semnul Năruirii prin Uitare... Singurătate: plâns la drumul mare! Singurătate: garduri fără casă... ici-colo, câte-o vargă se mai ţine s-aducă înapoi ce-a fost odată, când vai ...

Olteanul zelos şi bestia din Corni (II)

Joi, 27 Februarie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Da... aşa cade olteanul găurit de rafala răzbunătorului din Corni! Cade pe marginea fâşiei nimănui şi sângerează de moarte! Abia mai poate spune: "Ce-ai făcut? M-ai omorât!"... Bestia din Corni (nu poţi să numeşti altfel un om care face aşa ceva, chiar dacă i se pare "justificat" gestul ticălos) nici nu clipeşte, nici nu dă vreun semn că-i speriat sau că-i pare vreun pic rău de acţiunea sa criminală. Ba chiar mi se pare că-i mulţumit de fapta-i mişelească şi chiar z ...

Două iubite fără moarte (resemnare)

Joi, 27 Februarie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Le întâlnesc în orişicare clipă... (aceleaşi sunt, oriunde m-aş afla)... două au fost de la-nceput, şi două cred că rămân până la moartea mea!   La moartea mea...că ele nu au moarte, şi n-au nici milă, n-au nici un regret... le-am tot cărat în suflet şi-n spinare, şi le-am iubit şi repede şi-ncet!   Le-am şi urât...le-am zis blesteme grele: să le văd arse, sfărâmate, sloi... le-am dat (la toţi) de foame şi de sete, dar au venit (aceleaşi) înapoi!   Şi mi-au ...

Un animal sălbatic şi puţin (traducere)

Miercuri, 26 Februarie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Aş vrea să mă traduci cu Dalai Lama şi să-mi trimiţi (prin păsări) câte-un rând, să-mi dea salcâmii-n floare şi în lacrimi, că-mi cadă Universul pe Pământ! Aş vrea să laşi un vers pe Vârful Lumii, din Cartea mea umplută cu Amin, scris pe omături, desenat cu suflet de animal sălbatic şi puţin! Am să-ţi trimit un fluture din Zimbru, şi-un corn de ultim zimbru dispărut, să-i fluture uimiri lui Dalai Lama, să-i sune-a timp cu cearcăne de lut! Din toţi care-au su ...

Olteanul zelos şi bestia din Corni (I)

Miercuri, 26 Februarie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Demult, când colhozurile şi sovhozurile dădeau în floare pe puţinele ori multele loturi ale proprietarilor de pământuri româneşti şi asigurau tot necesarul de iluzii pe fiecare masă şi cap de agricultor, şi când Gheorghe Gheorghiu-Dej din Bârlad nu zvârlea nici o vorbuliţă împotriva ordinelor primite de la "tătucii" moscoviţi... mă aflu în serviciul militar obligatoriu la Oraviţa, grănicer pe frontiera cu Federaţia Iugoslavă, mai exact spus. Prenumele şi numele meu es ...

Triumful şi statornicia lui Petrache Neculai (X)

Marți, 25 Februarie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
N-am încotro. Trebuie să-l invidiez pe statornicul Neculai. Trebuie să-i dau şi eu satisfacţia care i se cuvine, pizmuindu-l frumos, văzându-l şi auzindu-l cu câtă ardoare îşi rosteşte şi-şi cântă dragostea născătoare de triumf, dar şi suindu-l pe soclul/altarul admirării, pe treapta cea mai înaltă a generozităţii sufleteşti. Trebuie să propun imediat şi urgent prietenilor şi duşmanilor o întrunire/o cină de taină, cu numai două puncte pe ordinea  adunării: î ...

Foaie verde... nimenea nu ştie (lângă Mariana Cujbă, vară din Zimbru, odihnească-se în pace!)

Marți, 25 Februarie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Foaie verde flacără măruntă... uite-aşa mă pregătesc de nuntă: stau şi stau şi stau la drumul mare, şi plec tocmai dincolo de zare, într-o zi cu păsări nestemate în copaci şi-n gândurile toate! Foaie verde cruce-n primăvară... chiar pe valea cursă din vioară, chiar pe dealul unde-odinioară am visat că am să fiu mireasă... şi-uite, azi, nimic nu mă mai lasă lângă voi, aici şi-acum şi-acasă! Foaie verde inimă de piatră... doamne, nici un câine nu mai latră s ...
Pagina 614 din 754