Filmul de față, „Gran Turismo”, regizat de Neill Blomkamp, ajunge să fie o traducere a legendarei francize (pentru jucătorii de simulatoare și circuite importante) într-un amestec neașteptat și satisfăcător (da, chiar da!), care se situează undeva între drama sportivă (încercată și adevărată!), tropii biopicului întemeiat, dar și spectacolul vizual care este, fără îndoială, al lui.
Cu o mulțime de înfloriri vizuale, care ne duc la seria de jocuri video (pe care se bazează de fapt povestea aceasta adevărată și formulată expres pentru a fi un altfel de film), dar și inspiratoare și incredibilă, „Gran Turismo” se îndreaptă spre finalul său plăcut publicului - cu mașini sexy, circuite de curse emblematice și, de asemenea, emoții sincere. Atât de sincere că, la un moment dat, ajungi să plângi cu un ochi și cu celălalt să râzi... Și, deși nu se abat niciodată de la povestea lui Jann și de la ambițiile sale de conducere, realizatorii filmului găsesc o modalitate de a aduce un omagiu potrivit seriei de jocuri Playstation care a făcut totul posibil. Ce este fără de tăgadă? Jack Salter (David Harbour) este cel care iese în evidență. Culmea, nu neapărat tânărul Jann Mardenborough, care se relaxează ascultând Kenny G sau Enya (și câââât!) și pe umerii căruia atârnă soarta echipei, cât inginerul care, la primul hop din carieră (mă rog, un accident la cursa din Le Mans nu e chiar orice hop!) se lasă de orice și ne dă lecții serioase - și prin dialoguri, și prin conduită... Cu ocazia asta îi vedem și pe Orlando Bloom – pentru fanii Legolas, aici este Danny Moore, cel de la care începe povestea de fapt – și pe Geri Halliwell (o mai știți, nu, din Spice Girls? Aici e chiar mamă).
În filmul „Gran Turismo” avem mai multe teme – de la individ (tema ambiției sau nebuniei, dacă este să o considerăm această pasiune a lui Jann pentru jocul video Gran Turismo), tema iubirii, tema familiei (relația fiu-tată, relația frate-frate), tema eșecului (sau rezistenței, mai bine zis), tema speranței (pentru Jack), la colectiv (tema prieteniei, încrederii etc). Dacă ne-am aștepta la trădări sau ceva spectaculos (pentru cei pasionați de cadre cu mai multe gloanțe decât personaje), nu prea sunt! Dar povestea în sine oferă ceea ce publicul (aparte) tânjește – ceva palpabil, fără prea multe zgomote deranjante, chiar simți adrenalina la fiecare viraj și cum avansează Jann pe piste, cu victorii și eșecuri, cu lacrimi și râsete la comun, cu ridicări și căderi (de fapt, rostogoliri și incendii din condus)... Nu te plictisești (decât dacă ești născut plictisit și vrei să rămâi așa!).
Concluzie: fără căldura și umorul aduse de Jack (Harbour), inocența lui Jann (Madekwe), precum și bucuria veselă și aproape năucitoare a lui Danny (Bloom), „Gran Turismo” ar fi un film mai puțin promițător.
Printre filmele la care sud-africanul Neill Blomkamp a realizat scenografia și regia se numără și „District 9” (din 2009, film nominalizat pentru premiile Oscar, Globul de Aur, precum și BAFTA) sau „Elysium” (din 2013, cu Jodie Foster și Matt Damon, pe care îl puteți vedea pe CineMaxX, pe 13 august 2023, de la ora 21,00).
