Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” JURĂMÂNTUL din URMĂ [despre MAMA]

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

(!) te-aştept aicea, până când/ ai să te-ntorci din Veşnicie –

jur să nu plec până Atunci/...şi nici Atuncea nu se ştie

dacă (n)-o fi să mai rămân/ încă pe-atât Amar de Vreme,

cât a trecut până Acum,/ prin ghiocei şi crizanteme

şi prin căldură şi prin frig,/ prin câte sunt şi nu mă lasă,

prin câte sunt şi preţuiesc/ Făptura ta Miraculoasă (!)

 

(!) te-aştept şi cred că mă auzi/ cum las o lacrimă să vină

în Calea ta...cum şi Atunci,/ când te-ntorceai cu poala plină

pentru cei Mari, pentru cei Mici.../ şi împărţeai la fiecare

tot ce-i mai Bun şi mai Frumos,/ cu Mâna ta Mângâietoare,

şi ne-nvăţai şi la Uşor,/ dar şi la Greu, să ne dăm Sama –

atunci, pe Prispă, când ziceam/ cu ochii umezi: vine Mama (!)

Citit 5545 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.