TATA (despre tata)

TATA (despre tata)
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"

Motto:

"Era odată ca niciodată/ şi avea mâinile doldora de pâine"

                                                                (Iolanda Cremene)

(!) tata măsoară drumul pân-acasă

cu lumânarea ochilor de lup -

lemne de foc întârziat apasă

(înspre genunchi) clavicule de cub (!)

(!) în urma lui pădurea se descalţă,

cu tot cu lupi s-apropie de sat -

scade lungimea firului de aţă

şi creşte frunza lemnului tăiat (!)

(!) curând... n-o să mai vină dimineaţă,

iar focul se va stinge pe cuvânt -

şi tata, şi copacii se înalţă

încet, spre cer, cu ochii în pământ (!)

(!) tristeţi de lup se spânzură de ploaie,

inele oxidează pe butuci -

în ascuţit unghi cubul se îndoaie

SUB GREUTATEA LEMNELOR DE CRUCI (!)

NEC PLUS ULTRA, Colecție

Divina Tragedia, Colecție

Citit 4081 ori Ultima modificare Joi, 11 Aprilie 2024 11:56

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.