Moto: "Bună să-ţi fie ceastă dimineaţă,/ chiar dacă nălucirile din ceaţă/ scriu, desenează şi aduc aminte/ cel zmeu rămas demult, fără cuvinte! (anonim folk)
Doamna mea, zi bună s-ai/ ca o nuntă pe doi cai!...
sărutări nenumărate/ şi un mire cumsecade,
s-o înveţe pe mireasă/ cum cad fluturii pe casă
când mai plouă, când mai ninge/ şi când lacrima i-nvinge...
să-l înveţe cum se cade/ în sclavii şeherezade
când nu poate să priceapă/ cum că moartea nu-i degrabă,
cum ar vrea...(şi ea!)...să ai/ numai nuntă pe doi cai!
S-ai zi bună, doamna mea.../ rochie lungă şi grea!...
mirii toţi (din lumea mare)/ să se mire şi s-o care,
da, cu mâinile-amândouă,/ (chiar de ninge, chiar de plouă,
chiar de mor până la nuntă).../ cine, oare, mai ascultă?
cine, oare, mai aşteaptă,/ pur şi simplu, viaţă-n şoaptă?
cine, oare, mai pricepe/ că, oricând, putem începe
nuntă pe picior de plai:/ ne/murire pe doi cai?!
