NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

Şi numai lumină (la mormântul lui Gheorghe Durchi, Odihnească-se în pace!)

Scris de Luni, 24 August 2015
Pe toate cărţile ne/scrise şi pe toate cuvintele de onoare jur: am să duc toată partea asta în partea cealaltă... şi va să fie numai o parte, şi numai o lume, şi numai un bun şi încăpăţânat augur... nu va mai fi o inimă rece lângă o inimă caldă, nu…

Amintiri din grădina lui Dumnezeu (către jupânul Emil Ioiţescu - La mulţi ani!)

Scris de Sâmbătă, 22 August 2015
Te salut, prietene de pe bulevardul Libertăţii, unde am stat şi eu, pe unde am mers şi eu şi am învăţat că „niciodată” nu-i „nici o dată”, ci un fel de „continuu”, un fel de „mereu” privit dinspre partea cealaltă a sufletului tău, când partea aceasta se face partea cealaltă…

Miozotis (nimic nou despre uitare)

Scris de Vineri, 21 August 2015
De mult n-a mai venit la mine zeul... şi ştie unde, cât şi cum l-aştept să bată-n poartă şi să bată-n geamuri, să-mi suie resemnarea-n ochiul drept, şi-n ochiul stâng să-mi suie împăcarea cu gândul şi cu sufletul, cu tot ce-am lăcrămat naiv, până iubirea mi-a dat în dor, şi…

Amintiri din puşcărie (bulevardier... de mare altitudine)

Scris de Joi, 20 August 2015
Nu-s cel ce sunt... mai caut... şi mai caut... mai am oleacă... poate dau de mine... şi poate aflu ce-s, ce nu-s... şi poate încep să-mi spun: ce (dez)acorduri fine vibrează-n hohotiri şi în percuţii de supra/faţă şi de adâncime când strig să mi s-arate adevărul, dar mi se-azvârle-n geam…

Ca şi cum... (fără îndoială)

Scris de Miercuri, 19 August 2015
Acesta-i ulciorul... bea-l până la capăt, acum şi aici, fără milă... bea tot... e vinul nădejdii, dar şi al uitării... prieten de timp, şi de loc, şi de mod! Bea tot... şi aşează-ţi urechea pe lutul în care stă duhul... (şi diavol şi sfânt)... mai toarnă o dată, mai umple…

Secunda următoare (tragere de timp)

Scris de Marți, 18 August 2015
Am să-ţi trimit un fluture la toamnă, verde, haihui, rămas aici, subţire, uitat de timp, de vreme şi de moarte, înalt, frumos, deştept, aproape mire! Am să-l trimit cu zborul cel din urmă, cu tot suavul prins în fluturare... văzduhul tău, sufletul tău, livada s-or înflori-n secunda următoare! Acuma-l scriu,…

Ultimul rece (apocrif tangou)

Scris de Luni, 17 August 2015
Ce fel de-ntuneric e-n inima nopţii!... nu văd nici să stau, darămite să merg... mă las dus de sânge, la deal şi la vale, şi caut (orbeşte) ieşirea din cerc!... Mă las... şi m-aud: „să se facă lumină!”... s-aude ecoul... nu-i nimeni... nu sunt nici păsări, nici fiare n-această pădure…

Mai trage o dată! (poem incurabil)

Scris de Sâmbătă, 15 August 2015
De mult... (ce demult!)... a plecat înspre mine, dar nu a mai ajuns, nu a mai ajuns...! încă mai am timp şi mai am ne/răbdare, încă nu am nimic de uitat şi de ascuns! Oricum... (oricât de departe ar fi pornit spre inima mea aşteptând vindecare)... trebuia să fi ajuns,…

Trei dealuri (balada micului Anonimeni)

Scris de Vineri, 14 August 2015
Două dealuri cu lavandă şi un deal cu ghiocei am grijit în primăvară... dar tu n-ai venit să iei! ai minţit c-ai fost aiurea, nu ştiu unde, nu ştiu cum... toate au murit pe dealuri, toate-s pulbere şi scrum!... eu nu cer măcar a-mi zice unde-ai stat şi ce-ai făcut...…

Omul cu două Moldove (catharsis)

Scris de Joi, 13 August 2015
Moto: „!nu-l mai plângeţi pe acela/ care vecinic singur nu-i, plângeţi-l pe cel ce n-are/ Moartea şi Moldova lui!” [Cezar Ivănescu – Doina (Dorul de Moldova)] Am două Moldove... şi-s cel mai bogat/ în viaţă şi-n moarte, am satul în suflet, am sufletu-n sat.../ şi sfinte mi-s toate: şi gândul,…

Balada infinitului mărunt (august poem)

Scris de Miercuri, 12 August 2015
Ce vrei? ce faci? de ce mă târcoleşti? ce duh te smulge din astâmpărare şi te trimite-n infinitul meu mărunt, sfrijit şi gata să pogoare într-o absenţă plină cu prezent, într-o vecie grea, indiferentă?... (unde ai fost, viclean mântuitor, când căutam ieşirea din placentă... şi mă grăbeam să-mi lustruiesc afară…

La braţ cu tanti Beladona (pentru preotul Mitică Luca, La mulţi ani!)

Scris de Marți, 11 August 2015
Tanti beladonă, tare mi-i mâhnire când te văd prin garduri singură şi-n floare... nimenea nu smulge nici o adiere din minunăţia ta vindecătoare! Tanti beladonă, viaţa mea din carne-i neagră, rea, bătrână... (parc-ar vrea să tacă)... toţi deştepţii lumii vin parasimpatici, scriu şi pun parafe: goană cardiacă! Tanti beladonă, tare…

Dacă mai poate cineva (descălecare)

Scris de Luni, 10 August 2015
Domnule cal, aş vrea să mă primeşti în ochiul tău înlăcrimat şi mare cât ţara, cât istoria de când părinţii (toţi) i-au zis descălecare! Te rog să mă primeşti numaidecât... (sunt un sătul de lene şi minciună)... din firea ta să văd (prin plânsu-ţi pur) dacă mai poate cineva să…

Sfârşitul ceasului mărunt (cu faţa la perete)

Scris de Sâmbătă, 08 August 2015
S-a terminat nisipul...nu mai sunt nici pentru-n ceas măcar câteva fire, un ceas mărunt, de om care-a pierdut timpu-n deşert şi pacea-n monastire! Un ceas mărunt, aşa, ca la sfârşit... (când se pogoară naiba din icoane)... s-anunţe că-i un om care-a cărat care cu apă fetelor morgane... ş-a dat la…

Nu am nimic (şi nici măcar atât)

Scris de Vineri, 07 August 2015
Nu am nimic...şi nici măcar atât... nu ştiu ce n-am...dar asta nu mă doare... nu-mi pare rău că juru-i supra/plin cu tot cu dinadins şi întâmplare! Din unghiuri suspicioase mă pândesc sfinţi de carton şi semidocţi de paie, vor să-mi dărâme visul de mărgean şi scara nemuririi vor să-mi taie!…

Moartea nu se desparte în silabe (nişte gramatică)

Scris de Joi, 06 August 2015
Şi-ncet, şi mult... (sub salcia fântânii, cu tine şi cu cerul mai aproape, foarte aproape, doi în unu)... stăm şi despărţim cuvinte în silabe! Eu... (negreşit)... despart un fir de apă şi-l aşezăm pe buze şi pe frunte, că s-a uscat sărutul... şi, în vis, e arşiţă de unde până-n…

Amândoi (am în doi)

Scris de Miercuri, 05 August 2015
Şi merg, şi merg... poate ajung tocmai atunci, tot şi de tot, din depărtarea de acum, să pot a zice, fără milă: ergo sum, chiar dacă sum prin grâu, prin gară şi prin lunci, uitat de zei, chiar dacă sum prin râpi adânci, şi plâng şi dorm cu beladona pe…

Minus trei plus trei (spontan apocrif)

Scris de Marți, 04 August 2015
Ea stă încet, frumos, fără sfârşit, întinde mâna înspre depărtare... de când aşteaptă, nimeni n-a venit: nici oarecine şi nici oarecare! Ea n-are unde, ea nu are când, nu dă pomană, gir şi socoteală... dacă nu stai şi dacă stai la rând, ea-i tot la fel, ea-i ca o groapă…

Cu sufletul deschis (fără mască şi fără cusur)

Scris de Luni, 03 August 2015
Te rog să intri, Înălţimea Ta... mi-i sufletul deschis pentru primire, n-ascund nimic... totu-i ş-aici ş-acum, să-ţi placă negreşit, să te admire, să-ţi mulţumească până în pământ şi până-cer... aşa... să-ţi mulţumească fiindcă ai bătut atâta drum să-mi dai aiastă clipă fără mască, să-mi iei din vis, din suflet şi…

Apropierea toamnei (pentru Ana Maria Subaşu, La mulţi ani!)

Scris de Sâmbătă, 01 August 2015
De mult n-am mai spus o scrisoare frumoasei de aici, de acolo, de oricând şi de oriunde... am să rog un fluture să-mi dicteze ceva despre apropierea toamnei, ceva despre cât de mari şi cât de fecunde pot fi cuvintele pentru sufletul acestei mirese! Acestei mirese despre care s-au scris…

Cu literă înaltă şi subţire (poem în zigzag)

Scris de Vineri, 31 Iulie 2015
Aş vrea să-ţi spun ceva despre zigzag, dar fulgerarea mea nu mai cuvântă, despre sclipire am uitat de mult şi nu mai ştiu despre lumina frântă! Nici despre licăr nu mai ştiu nimic, nu mai cunosc o geană de lumină, mi se păleşte steaua-n calendar, umblă pe jos, descreşte... şi…

Numărare (până la unu şi înapoi)

Scris de Joi, 30 Iulie 2015
!că sunt aici ş-acum e-o întâmplare în gol, cu subiect şi predicat... cu unul care numără întruna, cu altul care stă la numărat!... !unul şi altul...oare care-i primul dintre arhonţii cestui jur cifrat? cine păstrează cheia şi închide taman când cred că totu-i dezlegat? (!sigur că da, nu ştie nimeni…

Era cât pe ce să înceapă (dar s-a oprit)

Scris de Miercuri, 29 Iulie 2015
Cât pe ce să înceapă...dar s-a oprit exact când eram bucuros că nu mai sunt singur niciodată, când mă îmbrăcasem cu hlamida pe dos, uite-aşa, să-mi poarte noroc şi să nu fiu deocheat în sclavia/împărăţia cealaltă! Cât pe ce să înceapă...dar s-a oprit să-şi tragă sufletul şi să se hodinească...…

Nimic nou despre mare (odă marelui nimic)

Scris de Marți, 28 Iulie 2015
Eu n-am s-ajung, frumoaso, niciodată la înălţimea sufletului tău... sunt plin cu silă, zgură şi restrişte, cu vraişte, cu patimă şi rău! N-am nici un dram de milă şi candoare, nu mă încearcă nici un gând senin, mă ocoleşte pacea şi iubirea, în ochii mei nici lacrimi nu mai vin!…
Pagina 82 din 108