NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi
Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” PĂTRAT (despre impur şi complicat)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 17 August 2022
(!) orbecăieli savante-n percepţii fără noimă sfărâmă orice visuri şi orice perspectivă, înaltul se coboară, adâncul se ridică – rămâne numai lustru şi numai împotrivă (!) (!) o suprafaţă-ngustă, anostă, deşucheată desparte lumea-n două bulucuri: marghioleală şi straşnică prosti(r)e...dar nu-i vreo câştigare – deosebirea-i mică, infinitezimală (!) (!) şi ce…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” DIRECT (psalmul apropierii definitive)
Scris de Ion Zimbru Marți, 16 August 2022
Motto: ”se năruie oglinda şi zeii intră-n stânci/ cresc aripile tainei şi putrezeşte cina/ ce negură se lasă de-acum tocmai atunci/ sunt iarbă până unde a ostenit lumina” (Iolanda Cremene) îţi scriu direct pe dimineaţă/ – nu mai am bani pentru hârtie – direct pe zi, direct pe seară.../ îţi…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” COSTUM de GALĂ (buletin Veşnico/Logic)
Scris de Ion Zimbru Luni, 15 August 2022
nu am mai plâns de multă vreme de când m-a dat mama afară din pântec şi auzeam cum moartea îşi drege glasul să mă cheme într-o lume plină cu verdeaţă şi cântec până acum am trăit cu ochii uscaţi însă astăzi toate lacrimile trecutului au dat năvală când am ajuns…
Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” Celălalt AICEA (către Alexandru Bujeniță în Ziuă Aniversară)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 13 August 2022
acuma ştiu că este totul!.../ atunci credeam că (nu)-i nimica!... [între aceste două puncte/ (mi)-am numărat cât mai am până ajung sau nu ajung acolo/ – adică-n celălalt aicea, să văd ce mare mi-i curajul/ ori cât mi-i de măruntă frica, să văd ce spune egoismul/ şi dacă vrea să…
Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” CIMITIRUL APEI (poem de/spre sete)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 12 August 2022
Nimeni nu le mai ascultă/ clipocitul izvorârii, nu le mai râneşte nimeni,/ nimeni nu le mai aşează rostu-n sunet şi-n culoare/ şi în piatră – nici poeţii nu le mai slăvesc menirea/ într-un vers ori într-o frază! Părăsite şi uscate,/ bat fântânile la poartă – nimeni nu le mai deschide,/…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ULTIMA ȘANSĂ (torenţial tangou)
Scris de Ion Zimbru Joi, 11 August 2022
eu nu ţi-am adus apă vie/ izvoarele mele sunt moarte şi nici o scânteie înaltă/ să vezi ce lumină mai arde în ochii aceleia care/ a râs şi a plâns pentru tine cu preţul dispreţului dinspre/ blestemele tale senine cu preţul uitării în cele/ mai mici şi mai negre firide…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” CÂTEVA LITERE (postum retrovizor)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 10 August 2022
Mă uit în urmă şi mă văd/ pe Dealul Zimbrului...atuncea, când învăţam ce-nseamnă „sunt”,/ ce este şi ce face Crucea, ce-nseamnă vacă, şcoală, vis,/ Credinţă şi Deşertăciune... şi ce se spune despre Gând.../ şi despre Suflet ce se spune... când învăţam să mă declin,/ să mă conjug la drumul Mare…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou” Ala-bala-portocala...! (psalmii primului păcat)
Scris de Ion Zimbru Marți, 09 August 2022
(!) mâine am să-ţi scriu pe glezne/ despre ieri(ul) când beam de unde cântă broasca/ şi mâncam pământ (!) (!) şi jucam şotron şi ţurcă/ – lung şi mult jucam – şi scriam (pe ţărnă) „Mama”,/ „Dante” şi „Khayyam” (!) (!) şi scriam şi „ala-bala-/ portocala”...şi repetam la conjugare/ verbul…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” UNDE nu-i NIMENI (oniric vals)
Scris de Ion Zimbru Luni, 08 August 2022
(!) mărturisesc: nu are rost să mai aştept când veşnicia stă cu mâinile pe piept ş-ascultă cântul cel de dus/ acolo, jos...acolo, sus... unde nu-i nimeni prost, urât, frumos, deştept (!) (!) n-am mai văzut de mult atâţi nemuritori înlăcrămaţi...şi doar de mii şi mii de ori am tot murit…
Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” PUR și SIMPLU (pentru doamna Camelia Borșan – La Mulți Ani!)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 06 August 2022
PE MARGINEA ACEASTA A LOCULUI ACELA E MARGINEA ACEEA A LOCULUI ACESTA – nu se aude nimeni şi nu se vede nimeni, celestul stă-ntr-o doară şi tace cu celesta (!) nimic-nimic n-arată c-a fost şi-o să mai fie vreun suflet al mişcării în sine, pentru sine – şi nici o…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" O sută douăzeci și unu de Cuvinte (pentru doamna Dioleta Crețu - La Mulți Ani!)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 05 August 2022
Bună dimineaţa, doamnă - toate sunt curate şi bune şi frumoase cum le-ai lăsat: soarele răsare tot din partea cealaltă şi apune tot în cealaltă parte, încă rotund şi adevărat! Bună ziua, doamnă - muşcata din fereastra sudică tace şi încă nu s-a uscat, iar violeta din fereastra nordică mă…
ACOLO (cel mai simplu adverb de loc)
Scris de Ion Zimbru Joi, 04 August 2022
(!) acolo, în satul cu greieri desculţi/ prin boabe de rouă, îs ochii curaţi ca izvorul cel vechi/ sub luna cea nouă (!) (!) acolo, în satul cu ghiers nemurit/ în pomi şi-n cătină, fântânile toate au păsări de cuib/ sub luna cea plină (!) (!) acolo, în satul cu…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" MĂTĂCIUNE (scriptură către atuncea)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 03 August 2022
(!) doamnă-mbătătoare dulce MĂTĂCIUNE, te aştept - de-o viaţă - să ajungi la poartă măcar o secundă - numai tu-(mi) poţi spune dacă este VIE sau dacă e MOARTĂ greaua mea UITARE tocmai de ATUNCEA, când eram alături ş-auzeam cum CRUCEA mă striga pe drumuri ca să nu mă PIARDĂ,…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" ULTIMA AMENINȚARE (de/spre apropiere)
Scris de Ion Zimbru Marți, 02 August 2022
(!) am să te smulg din timpul cel ETERN şi-am să te-(a)duc într-o VREMELNICIE, unde-ai să fii mai mult decât a fost tot ce-ai crezut c-o fi să (nu) mai fie (!) (!) am să-ţi arăt ce face-un VALŢ nocturn când i se-ntâmplă sfânta DĂNŢUIRE a noastră şi a celor…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou" CUVÂNTUL CEL MAI RAR (prima întâlnire)
Scris de Ion Zimbru Luni, 01 August 2022
La prima întâlnire cu mofturile tale te las fără cuvinte, te dau cu baclavale şi te mănânc, frumoaso, pe toată şi încet, chiar dacă mi se pleacă şi mor de diabet! La prima întâlnire - mâine, la fix... ce zici? - jucăm toată ciuleandra, jucăm şi bambilici, mâncăm sarailie, măcriş,…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou" CORPUL DIDACTIC (fără scăpare)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 30 Iulie 2022
Ce corp didactic ai, frumoasă doamnă, de pus în ramă, de laborator, de pipăit cu ochii şi cu palma, încet, mereu, gramatical, uşor! Cu dumneavoastră, doamnă profesoară, în catalog vor fi doar note mari, deştepţii toţi vor face 13... 14... şi vor sticli de dor, sub ochelari! Şi proştii, chiar…
Din colecţia "Cele mai triste/frumoase poezii rămase tablou" DOUĂ MĂȘTI (II) (mic... tratat de teatru)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 29 Iulie 2022
Cât sacrificiu-ntru perfecţiune cu doi actori... atât... ce să ascundă când piesa (nu)-i pe placul tuturor - extaz şi agonie-ntr-o secundă?! Divină şi demonică lucrare - joc de-ntremat şi destrămat la vise... aplauze... urlări... fluierături... şi uneltiri năprasnice-n culise!Poftiţi, vă rog... poftiţi în caruselulcu tot ne/viul pus la încercare -…
Din colecţia "Cele mai triste/frumoase poezii rămase tablou" DOUĂ MĂȘTI (I) (mic... tratat de teatru)
Scris de Ion Zimbru Joi, 28 Iulie 2022
Misterioase şi spăimântătoare sunt ceste frumuseţi ne/hotărâte, într-un flagrant/spectacol in/util - O MASCĂ PLÂNGE ȘI O MASCĂ RÂDE! Şi-n ce decor şi stil... şi-n ce costume se desfăşoară zilnic, fără plată, se înfăşoară-n roluri, fără trac... din totdeauna... şi de niciodată! Ce scenă... şi ce scene şi tablouri în ceastă…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" DOUĂ VEȘNICII (reverie)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 27 Iulie 2022
(!) vreau să te văd... şi nu pot să adorm de-atâta şi atâta AŞTEPTARE, dar te visez - cu ochii mari, deschişi - în viaţa şi în moartea următoare, aşa, ca şi cum (n)-ai fi fost oricând fir scump, de borangic, de levănţică, lumină călăuză-n cercul trist al VEŞNICIEI CU…
VEDERE din IAD (q.e.d.)
Scris de Ion Zimbru Marți, 26 Iulie 2022
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"(!) am crezut că mă visează Maria din poghiazurile şi din cotruţele Copilăriei rămase printre Leagăne şi Morminte, în satul cel cu vro trei Fântâni şi cu vro câteva Case, în satul cel fără Înapoi şi Înainte, în satul cel cu Schit fără…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" CLIPA URMĂTOARE (mic... tratat de singurătate)
Scris de Ion Zimbru Luni, 25 Iulie 2022
Motto: ”frumoaso,/ ți-s ochii-așa de negri încât seara,/ când stau culcat cu capu-n poala ta,/ îmi pare că ochii tăi adânci sunt izvorul/ din care tainic curge noaptea peste văi/ și peste munți/ și peste șesuri/ acoperind pământul c-o mare de-ntuneric/ - așa-s de negri ochii tăi,/ lumina mea” -…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" DISPREȚUL de COST (banalităţi)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 23 Iulie 2022
!) şi ştiu, şi vreau, şi pot, şi am, şi n-am... şi zic: ce Cald ar fi, dacă n-ar fi aşa de Frig, iar Visul Vieţii ce adânc/ ar fi, dac-aş putea să-l plâng pe micul Tot, dar şi pe marele Nimic (!) (!) am încercat de mii şi mii…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" MONOLOG (despre ne/vinovăție)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 22 Iulie 2022
Cred c-ai auzit, NE/VINOVATO: pentru tine sufletul îmi arde, tu mă mai des/cânţi n-această lume, dincoace de leagăn şi de moarte! Cred că ai văzut, NE/VINOVATO, cum se-ntâmplă fluturele-n floare şi cum piere-ncet, încet, încet pentru că nu poate să mai zboare! Cred că ai trăit, NE/VINOVATO, ce înseamnă aşteptare-n…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" MAMA și TATA (de/spre Sacralitate)
Scris de Ion Zimbru Joi, 21 Iulie 2022
Eu - când gândesc la Mama - îmi aşez pe Suflet cea mai lungă Liniştire, cum cântul Ciocârliei în amiez mângâie Grâul cu desăvârşire şi-i miră Macii până înfloresc drept Paznici ai Cuibarelor de unde aud cum se întâmplă sub Ceresc viaţa şi moartea Primelor secunde! Eu - când gândesc…
