(pentru doamna Maria Mihalache, Şcoala 2, limba română)
Scâncet abia de copil e lumina.
Între tot şi nimic nu există perete.
Du-te acolo şi spune-i tăcerii
că umblă prin apă o literă verde!
În urma-i o literă albă e umbră
pe care adoarme spaima de zero.
Du-te acolo şi ninge şi plouă
să nu se aprindă chibritul lui Nero!
Ce bine-mpleteşti în aceeaşi iubire
liane de ger, doamnă Euridice!
Ia-ţi toată cărarea şi du-te acolo:
dincolo de zid şi de neguri antice!
Orpheus - pedeapsă şi glorie - plânge,
iar Hades îi pune pe foc manuscrise.
Du-te acolo, eşti punctul cu aripi
al timpului Unu: bastard şi Ulyse!
Acolo-i răspuns la nimic şi la toate.
acolo-ntrebările-s puse de cine
descrie iubirea cu litere sacre,
culege pistiluri, cultivă stamine.
Între tot şi nimic nu există perete…
Târziu…şi Godot nu mai ştie să vină…
O literă verde se-nalţă din apă,
izbeşte Pământul şi face lumină!