Cultul Sfintei Vineri a fost dintotdeauna unul foarte bine reflectat în viaţa creştinului român. După Maica Domnului, Cuvioasa Parascheva este Sfânta care a pus sub ascultare mult popor încă dinainte ca Sfintele sale Moaşte să fie aduse în Moldova, pe bani grei, de Domnul Vasile Lupu.
La Galaţi, în aşteptarea Sfântului Odor care a fost adus de la Constantinopol pe cale apei, gălăţenii au găsit de cuviinţă să ridice un sfânt locaş cu hramul „Sfântul Dimitrie” - unde, în iunie 1641 - au fost primite (la Galaţi) Moaştele „Sfintei Cuvioase Parascheva”. Atunci, Sfânta Vineri, pentru întâia dată, ajungea pe pământul românesc.
Nu avem informaţii dacă până la această dată a existat în Galaţi vreun sfânt locaş cu hramul Cuvioasei Parascheva, însă ştim sigur că evlavia creştinilor pentru Sfânta din Epivata - Ocrotitoarea săracilor - era mare. Cum altfel putem privi lunga dispută care a existat - până la 1641 - între bisericile Greciei, Bulgariei, Rusiei şi României, care o revendicau, deopotrivă, pe Sfânta Parascheva.
Acestei dispute i-a pus capăt dragostea Domnului Vasile Lupu pentru Dumnezeu şi Sfinţii Săi, care a cumpărat de la turci Sfântul Odor cu 260 de pungi de galbeni. Alte 300 de pungi cu galbeni le-a plătit Domnul Vasile Lupu pentru ca Sfintele Moaşte să treacă prin Constantinopol, musulmanii neavând cultul Sfintelor Moaşte.
Milostivă şi iubitoare...
„Prin vremi de răstrişte, mare a fost şi a rămas dragostea creştinului român pentru Sfânta Parascheva, iar pelerinajele de la Iaşi mărturisesc aceasta, ne spunea doamna Mihaela Cumelnicu, enoriaşă a Bisericii Sfintei Cuvioase Parascheva din Galaţi. Cred că, în fiecare din noi, Sfânta Vineri are un loc aparte, pentru că este credincioasă lui Hristos, pentru că este generoasă, este milostivă şi iubitoare cu cei aflaţi în nevoi...”
Abia după 1990, cultul Sfintei Vineri - Ocrotitoarea Moldovei şi a săracilor - a cunoscut şi la Dunărea de Jos o frumoasă înflorire, pe măsura evlaviei românilor, creştini dintotdeauna, deşi a existat această dragoste şi înainte de evenimentele din decembrie 1990.
„Piatra de temelie a acutalei biserici închinate Cuvioasei Parascheva a fost aşezată în august 1990. Pentru că proiectul iniţial a fost greşit, zidirea efectivă a început cu unsprezece ani în urmă, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Casian, care a vegheat asupra noastră pentru ca această Casă a Domnului să fie o carte de vizită şi pentru Galaţi, ne spunea recent părintele Ion Gologan. Am încercat în toţi aceşti ani să aşezăm fiecare cărămidă cu responsabilitate având în vedere că acest sfânt locaş întâmpină gălăţeanul sau străinul la intrarea în Cetatea Apostolului Andrei dinspre Brăila...”
Realizată într-o îmbinare de stiluri arhitectonice, noua Biserică Sfânta Parascheva din Galaţi este un proiect al fostului ICPPAM, „Uzinsider Engineering SA”, care-i are în frunte pe inginerii Rodica Bălan şi Dan Rusu şi pe arhitectul şef Radu Luca.
Astăzi, în anul Domnului 2009, intrarea în Galaţi este străjuită de frumoasa şi somptuoasa Biserică a Cuvioasei Parascheva este încă în construcţie; în această vară echipa de constructori a aşezat turla mare. Va avea şapte turnuri, iar la interior are două balcoane şi o îmbinare de broderii arhitecturale care o aşează între bisericile unicat din punct de vedere arhitectural din Galaţi şi nu numai.
Criza economică din acest an a îngreunat mult înaintarea lucrărilor, însă efortul este meritat „pentru că această biserică este cea mai frumoasă din toate bisericile”, spunea părintele arhimandrit Daniil Oltean, la hamul din acest an.
Ca în orice sfânt locaş ce are ocrotitoare pe o Sfântă a milosteniei, tot de unsprezece ani, lângă biserică fiinţează Aşezământul Filantropic „Cuvioasa Parascheva”, unde aproximativ o sută de semeni (în medie pe zi) primesc o masă caldă. Sunt oamenii - unii dintre ei cu pregătire superioară, sunt şi mulţi copii din familii cu probleme finaciare - care au găsit o masă caldă şi o aripă de înger care îi îmbrăţişează în biserică şi îi ocroteşte de unsprezece ani.
Este şi acesta un semn că un Sfânt trăieşte veşnic, învinge neuitarea prin minunile pe care le săvârşeşte cu noi, înlătură neputinţele noastre şi ne ajută să depăşim prejudecăţile veacurilor. Mai zice cineva că Sfinţii lui Dumnezeu nu sunt vii, că tradiţia Bisericii noastre Dreptmăritoare este statică şi nu dinamică?!...
Arhivele despre
Istoria locală a Sfintei Vineri
Despre cultul Sfintei Vineri, la Galaţi, părintele Ion Gologan de la Biserica Cuvioasa Parascheva spune că înainte de actuala biserică, la Galaţi au mai fost ridicate alte sfinte locaşuri cu acest hram. La 1653, Paul de Alep relata că între cele opt biserici din Galaţi, una avea hramul Sfintei Parascheva.
Interlocutorul nostru spune că prima Biserică a Sfintei Parascheva a fost aşezată cam pe unde este astăzi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Sunt referiri că în anul 1808 exista - la Galaţi - Biserica „Sfânta Vineri” ridicată în „Mahalaua Râpii” astăzi cartierul Mazepa (Istoria creştinismului în date, pr. Eugen Drăgoi). Această biserică a fost arsă de turci în timpul Eteriei din 1821, fiind reparată mai întâi la 1824, apoi în 1836, spune părintele Gologan.
Aceeaşi Istorie în date menţionează că în 1856 s-a construit un nou sfânt locaş cu hramul Sfintei Vineri. În 1894 este montat un clopot la acest sfânt locaş, realizat la Budapesta şi care cântărea 600 de kilograme. Atacurile aviaţiei din cea de-al Doilea Război Mondial, din 6 iunie 1944, ziua debarcării în Normadia, au atras asupra Galaţilor o ploaie de foc.
Gravele distrugeri şi dezinteresul de mai târziu au determinat autorităţile comuniste ca - în 1963 (la 1 noiembrie) - să desfiinţeze Parohia „Sfânta Vineri” din Galaţi. Unele obiecte de cult au fost încredinţate Bisericii „Sfântul Nicolae din Galaţi” care are de atunci şi al doilea hram, pe cel al Cuvioasei Parascheva.
În judeţul nostru, 17 biserici ale Sfintei Vineri
* Plus un aşezământ filantropic monahicesc şi o cantină...
În judeţul Galaţi avem 17 sfinte biserici închinate Sfintei Vineri. Una este în Protopopiatul Galaţi, e vorba de Biserica de la intrarea în Cetatea Sfântului Andrei, de pe malul Lacului Cătuşa, la care se adaugă propriul Aşezământ filantropic.
Tot în municipiul Galaţi avem Aşezământul Filantropic „Sfânta Cuvioasă Parasacheva şi Sf. Vasile cel Mare”, înfiinţat în perioada interbelică, reînfiinţat în anul 2000 de Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos, în care au asigurată masă şi casă 26 de tinere. Din acest an, acest aşezământ are în grijă alţi 70 de copii proveniţi din familii sărace sau cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate.
În municipiul Tecuci, aşezare prin care (la 1641) au trecut în drum spre Iaşi Moaştele Sfintei Vineri, sunt astăzi şase sfinte biserici cu hramul Sfintei Parascheva. Ele se găsesc în localităţile Lieşti, Barcea, Mândreşti, Corod II şi Matca II, plus cea din suburbia Cernicari a Tecuciului. Tot în Protopopiatul Tecuci, Sfânta Parascheva este Ocrotitoarea copiilor de la Centrul de plasament nr. 7.
În Protopopiatul Tg. Bujor, avem patru biserici ridicate în cinstea Cuvioasei la Bereşti Târg, la Băneasa (biserica veche), la Stoicani şi la Ijdileni din comuna Frumuşiţa. Se adaugă cele trei sfinte locaşuri din Protopopiatul Nicoreşti: la Fântâni, azi satul Poiana, la Vizureşti, comuna Buciumeni şi în aşezarea Dobrineşti din comuna Nicoreşti. Protopopiatul Covurlui are trei sfinte locaşuri închinate Sfintei Vineri: unul la Cudalbi I, altul la Izvoarele, în comuna Slobozia Conachi şi unul la Schela.
