Ce au descoperit arheologii la Poarta Turcească (FOTO)

Ce au descoperit arheologii la Poarta Turcească (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(23 voturi)

Ignorată de autorităţile locale atâta amar de vreme, dărăpănată şi năpădită de buruieni, "Poarta Turcească" - după cum îi spun gălăţenii monumentului de pe strada Egalităţii nr. 16 - ar putea fi restaurată şi pusă în valoare, în cadrul unui mic parc arheologic. E drept, o încercare de restaurare a mai existat, în 1995, dar a eşuat lamentabil, la fel ca proiectul amenajării unei zone de relaxare în jurul acestui monument. Însă, de această dată, există argumente puternice: descoperirile făcute în urma cercetărilor arheologice preventive, finanţate de Primăria municipiului Galaţi. Este vorba, spune arheologul Gabriel Jugănaru, despre ziduri mai groase decât la Curtea Domnească şi Hanul lui Manuc, de pavajul de piatră de râu, pe care intrau căruţele şi trăsurile în curtea fostului han de sfârşit de secol XVIII şi început de secol XIX, şi de numeroase obiecte de ceramică şi metal, specifice acelei perioade istorice. Cărora li se adaugă, desigur, câteva pipe turceşti, la modă în acele vremuri.

Pe strada Egalităţii nr. 16, înconjurată de garaje şi blocuri, ruina unei porţi monumentale se încăpăţânează să reziste ca unică mărturie a faptului că acolo a existat un han. N-a fost un han turcesc, însă meşterii angajaţi să-l construiască au lucrat după moda de la... Înalta Poartă, dar au folosit şi elemente greceşti, cum sunt stâlpii, în stil ionic. Hanul a fost demolat, la fel şi locuinţele vechi din vecinătate, dar a rămas, stingheră, poarta. Construcţia este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice gălăţene cu numele de "Poartă de han turcesc", datată la începutul secolului al XIX-lea.

Singura tentativă de restaurare a avut loc în anul 1995 şi a făcut mai mult rău decât bine: a distrus elemente decorative solare şi capitelurile în stil ionic ale celor patru coloane adosate construcţiei, decoraţiuni ce mai pot fi admirate azi doar în pozele de arhivă ale Direcţiei Judeţeană pentru Cultură Galaţi. Iar parcul care ar fi trebuit să pună în valoare monumentul nu a fost realizat niciodată. Mai grav, în 2016, o "minte luminată" din Primărie a propus să se mute monumentul istoric din acel loc sau să fie desfiinţat şi reconstruit, situaţie neacceptată de Direcţia pentru Cultură Galaţi.

Investigaţii arheologice

Şansa monumentului a constituit-o decizia Primăriei municipiului Galaţi de a finanţa cercetări arheologice preventive la Poarta Turcească. Concret, potrivit caietului de sarcini al achiziţiei publice, s-a dorit "efectuarea unor investigaţii geo-fizice şi cercetări arheologice preventive (pe o suprafaţă de 1.500 mp), care să analizeze starea în care se află Poarta Turcească, precum şi identificarea tuturor obiectivelor de intervenţie, în aşa fel încât să fie făcute propuneri pentru punerea în valoare a patrimoniului arheologic".

Contractul a fost câştigat de Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" din Galaţi, cu o ofertă de 124.800 de lei fără TVA. Cercetările arheologice preventive s-au încheiat cu succes, iar surprizele sunt pe măsura celor de la Cavoul Roman!

Obiectivele arheologilor au fost atinse

"La Poarta de han de sfârşit de secol XVIII - început de secol XIX, am avut două obiective: pe de o parte, am încercat să identificăm pavajul original din curtea interioară - şi am avut şansa să-l găsim chiar în faţa Porţii, pe o mică porţiune - pe de altă parte, am încercat să identificăm traseul zidului hanului. Cele două obiective au fost atinse. Am găsit şi pavajul, şi o parte din zidul hanului", ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Pavaj doar pentru atelaje

"În secolul XVIII - începutul secolului XIX, se folosea ca sistem de pavaj piatra de râu pusă pe cant, legată cu pământ şi bine bătută. Pavajul avea o planeitate, numai că din cauza tasărilor, a terenului care n-a fost bine consolidat, s-a deformat acum. Pavajul este pandant cu deschiderea porţii şi practic mergea în toată curtea interioară", ne-a explicat expertul, care ne-a arătat că pavajul din faţa intrării mari este delimitat, semn că doar trăsurile şi căruţele îl foloseau, în vreme ce accesul pe poarta mică se făcea, probabil, pe un stat de pământ bătătorit.

Canivou uriaş

Săpăturile arheologice au fost îngreunate de un imens canivou, de opt metri lăţime, foarte adânc, care conţine conductele de încălzire ale blocurilor din stânga şi din dreapta Porţii. "Am încercat să facem o săpătură la exteriorul Porţii, pentru a vedea structura fundaţiei, şi atât la interior cât şi la exterior, pe o lăţime de circa un metru, există o placă de beton turnată atunci când s-a făcut consolidarea monumentului. Dar, dacă nu era placa aceasta de beton, poate că nu mai era în picioare acum. S-a făcut atunci un lucru care a ţinut în picioare toată structura de acum", spune arheologul Jugănaru.

Ziduri groase

"Pe latura de nord a terenului, avem traseul zidului hanului, practic faţada lui către curtea interioară. Era frumos să fi prins şi o latură, dar, din păcate, este canivoul uriaş căruia i-am prins colţul aici. Zidul hanului a fost construit din cărămidă, din paramenţi - adică nişte ziduri exterioare - iar în interior este cărămidă spartă amestecată cu mortar. Zidul are 1,20 metri, este foarte lat. Vă pot spune că nici la Curtea Domnească şi nici la Hanul lui Manuc nu există ziduri atât de groase de construcţii civile! Pe mijlocul zidului, exista un tirant, adică un buştean foarte-foarte gros, din stejar de regulă, care sporea rezistenţa întregului ansamblu al zidului. Zidul este bine păstrat, are o înălţime de circa 1,50 metri. El a fost fundat pe un teren în pantă, pentru că din loc în loc scade înălţimea lui, şi sub zid apare galben, deci constructorii au săpat în trepte fundaţia zidului", ne-a declarat Gabriel Jugănaru.

Gropi medievale şi pipe turceşti

În cadrul săpăturilor, arheologii au dat şi peste o groapă cu materiale de construcţie, în care au găsit o monedă de la 1905. De asemenea s-a mai găsit un mormânt răvăşit, care i-a aparţinut unui tânăr, mormânt care e posibil să fi făcut parte din necropola Bisericii "Sf. Nicolae", aflată peste drum. De asemenea s-au descoperit nişte gropi de Ev Mediu, cu ceramică medievală, mai vechi decât Poarta.

"Am găsit foarte multe obiecte de sfârşit de secol XVIII - început de secol XIX, ceramică foarte multă şi obiecte de metal care vor putea fi asociate cu o mică expunere aici. Am găsit pipe turceşti din lut, foarte răspândite în epocă, apropo de sintagma de han turcesc, rămâne de văzut dacă e turceasc, probabil că un negustor turc sau albanez a fost proprietarul”, spune arheologul Gabriel Jugănaru.

Înainte de începerea cercetărilor arheologice, se vorbea despre posibilitatea de a fi găsită hruba hanului. "Sunt tot felul de legende cu hrubele. Am văzut câteva fotografii făcute în anii ’60 ai secolului trecut şi undeva spre sud, sub blocul actual, era, într-adevăr, o hrubă de dimensiuni importante, dar probabil a fost distrusă în momentul în care s-a săpat fundaţia blocului", ne-a explicat expertul.

Ce se poate face

"Aici poate fi amenajat un mic parc arheologic. În primul rând piesa de rezistenţă este Poarta în sine, care se va restaura. Aşa cum arată ea acum, poate suporta numeroase intervenţii, i se poate reda frumuseţea şi valoarea de altădată, pentru că sub stratul de ciment sunt decoraţiile originale păstrate, adică sunt elementele de la care să se pornească pentru restaurare. Pavajul porţii poate fi restaurat pe o arie pe care o vor determina arhitecţii specializaţi în monumente istorice. De asemenea, va fi posibilă, după ce se face o consolidare, o vizualizare a laturii dinspre curtea interioară a traseului zidului hanului. Iar imagini cu obiectele descoperite vor putea fi puse pe panouri în aer liber. Va fi educativ şi cred că locuitorii din preajmă vor fi fericiţi să aibă un asemenea obiectiv aici", ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Ce spune primarul Ionuţ Pucheanu

"Ne dorim să punem în valoare nu doar Poarta Turcească, ci şi Cavoul Roman, dar soluţiile vor fi diferite. Ca principiu, e o formă extrem de ieftină ca acest oraş să câştige încă două puncte de interes pe harta atracţiilor turistice şi cu siguranţă vom merge mai departe. Celor care se aşteaptă ca mâine să apară acolo ceva, le pot spune că nu se pot face peste noapte, trebuie făcute toate documentaţiile impuse de lege - studii de fezabilitate, proiecte tehnice, documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii. Noi ne dorim să aplicăm pe fondurile România-Moldova, pentru a putea să acoperim costurile ulterioare de punere în valoare a celor două situri arheologice. Dacă nu vom reuşi, dacă va fi prea târziu când vom avea toată documentaţia - luăm în calcul această posibilitate - atunci vom încerca să găsim fonduri proprii prin care să redăm oraşului şi nu doar lui, ci întregii lumi, două obiective care vorbesc atât de frumos şi atât de bine despre istoria municipiului Galaţi", ne-a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

Citit 11198 ori Ultima modificare Miercuri, 23 Mai 2018 10:26

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.