Una dintre concluziile lecturii de vineri, "Elementul lipsă" de Iulian Mardar, ar fi faptul că elementul lipsă într-o proză de calitate e chiar... poezia. Cel mai tânăr gen literar, proza, cu romanul ca încununare, ar putea strânge sub umbrela lui toate celelalte genuri literare. Am putea avea proză, teatru și poezie sub aceeași umbrelă, între aceleași două coperte, totul pentru o experiență literară autentică, așa cum se spune în reclamele la telefoanele de ultimă generație. Poate că un astfel de curaj estetic îi trebuie lui Iulian Mardar. Și are instrumentele necesare, are umor, construcție și cunoștințe filologice, poate doar că ar trebui să mai renunțe la abordarea didacticistă și să se joace mai mult pe hârtie.
Nu mi se pare interesantă folosirea numelui de familie. Ar fi fost suficient prenumele. (Paul Budeanu)
O poveste bine închegată. Începutul e bun, dar își pierde ritmul pe parcurs. Sunt anumite repetiții în zona biografică. Anumite pasaje sunt redundante. Alte pasaje sună fals. Pe ansamblu, construcția e bună. Foarte diluată latura artistică. Mai multă poveste decât biografie. (Cezar Amariei)
Iulian Mardar e muncitor, e atent la detalii. Trebuie curajul de a trece de la compunere la proză scurtă. E păcat că e ușor de demolat. E destul de previzibil. Lipsește metafora. Lipsește poezia. Dialogurile ar putea fi mai dinamice, mai credibile. Titlul e inspirat. (Marius Grama)
Astăzi, 21 septembrie, de la ora 18,00, la sediul "Viața liberă", va citi prozatorul Ioan Gh. Tofan.
