"Parcursuri artistice", noua carte a istoricului și criticului de artă Corneliu Stoica, apărută la Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos" Galați, este o culegere de 231 de pagini, cuprinzând 78 de articole, cronici plastice și medalioane publicate de autor în perioada ianuarie 2016 - aprilie 2019 în publicațiile "Axis Libri", "Școala gălățeană", "Dunărea de Jos", "Porto-Franco", "Viața liberă" și "Forumul gălățenilor de pretutindeni" (on-line).
Într-un text aflat în pagina 4, criticul de artă bucureștean Roxana Păsculescu scrie: "Înainte de orice altceva, Corneliu Stoica urmăreşte cu sensibilitatea unui seismograf expoziţiile care se organizează în spaţiile gălăţene dedicate artelor vizuale, acordând atenţie, cu generozitate, tuturor creatorilor. Subliniem deschiderea culturală excepţională a autorului către toţi artiştii, indiferent de locul lor de obârşie, fiindu-ne cunoscut celălalt demers punctual al său - "Dicţionarul artiştilor plastici gălăţeni"".
Așadar, ne aflăm în fața unei cărți cu un conținut bogat în informații și analize pertinente referitoare la creația unor artiști care activează în Galați, dar și a altora din alte localități din țară și de peste hotare, care au venit și au expus la Muzeul de Artă Vizuală, Galeriile de Artă "Nicolae Mantu" și Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității de la Dunărea de Jos.
Volumul se deschide cu un articol-portret despre pictorița Alexandra Drăguțescu, fiica pictoriței Elena Hanagic și a avocatului Henri Serge Hanagic, care în copilărie a trăit în casa pictorului Nicolae Mantu din strada Cuza Vodă nr. 46, "preferata și singura care putea intra în atelierul maestrului fără să bată la ușă", artistă care după absolvirea în 1977 a Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" s-a stabilit în București, iar în 1992, împreună cu soțul său, pictorul Titu Drăguțescu, și cu cei doi fii, Alexandru și Matei, au părăsit România, trăind astăzi în Canada, la Montreal.
Tot din străinătate sunt prezentați Neluș Oană (Australia), Nelu Pascu, Cristina Iulia Popescu, Luana Diana Matei (Italia) și Cătălin Domnițeanu, un nume mai puțin cunoscut în Galați, dar care s-a remarcat în Canada, la Calgary, prin creațiile lui din domeniul artei vitraliului.
Articole-portret consacră Corneliu Stoica și artistelor Carmen Angheloiu (ce se împarte între scena Teatrului Național de Operetă "Ion Lucian" din București, unde activează ca soprană, și atelierul propriu de pictură), Mihaela (Misha) Diaconu (una dintre cele mai talentate metaliste din sculptura contemporană românească, cu lucrări de artă monumentală în importante spații publice), Adina Moldova Țitrea (pictoriță și o neobosită curatoare, care promovează creația plasticienilor români) și Luminița Cornelia Nicolau (și ea puțin cunoscută în Galați, dar cu foarte multe participări la expoziții de grup cu caracter național și internațional).
Cronicile plastice, cele mai numeroase în paginile cărții, se referă la expozițiile celor trei ediții ale Taberei de creație de la Boholț (Făgăraș), organizată de inginerul - colecționar Vasile Joantă, la cele ale Muzeului de Artă Vizuală cu lucrări din patrimoniul instituției ("Orizonturi spațiale", "Destine artistice", "Peisajul în colecția muzeului") și ale artiștilor trăitori în Galați (Gheorghe Miron, David Sava, Teodor Vișan, Gheorghe Mihai-Coron, Jana Andreescu, Mariana Tomozei Cocoș, Florian Doru Crihană, Sterică Bădălan, Relu Angheluță, Ștefan Axente, Basarab Păltănea, Liliana Tofan, Valentin Popa, Adrian Vădeanu, Elena Chebac, Silvia Ichim, Maria Mihaela Secobeanu, Ionuț Mitrofan, Monica Turcu, Gheorghe Nour), Tecuci (Ștefan Buțurcă), București (Cela Neamțu, Silvia Radu, Maria Constantinescu, Mirela Iordache, Ion Anghel, Zuzu Caratănase, Teodosia Avram, Mariana Gavrilă Vesa, Ovidiu Ionescu, Florin Stoiciu, Marius Barb), Iași (Mihai Coțovanu), Cluj-Napoca (Liviu Mocan), Brăila (Ion Radu, Cristian Radu, Ștefan Șerban), Buzău (Valeriu Șușnea), Bârlad (Antonio Romeo Pălie, Ovidiu Cucu, Marius Vasile Lupu), Republica Moldova (Victor Ceban) și Belgia (Marian Sava).
În comentariile autorului, notează aceeași Roxana Păsculescu, "descoperim analize convingătoare, orizontul estetic al lui Corneliu Stoica permițându-i acestuia parcurgerea diferitelor tendințe cu ochiul critic al avizatului care, fără să nege, pune într-o lumină convingătoare artiști și fenomene plastice".
De un deosebit interes, conținând foarte multe informații inedite, sunt articolele scrise cu prilejul Centenarului Marii Uniri de la 1918 ("Artiști în Războiul de Reîntregire a Neamului", "Nicolae Mantu, desenator de front la ziarul România", "Constantin Smigelschi - promotor al unității și al artei naționale"), ca și cele intitulate "Eminescu în conștiința gălățenilor", "Albumul de artă Angela Tomaselli" și "Un monument rămas necunoscut al sculptorului Gheorghe Leonida", acesta din urmă prezentând pentru prima dată o operă a acestui pictor interbelic, necunoscută nici de specialiști, realizată în comuna Ghidigeni (Galați), cu sprijinul financiar al bancherului patriot Jean Crissoveloni, "de numele căruia se leagă fondarea în 1920 a Băncii Crissoveloni și atâtea fapte caritabile în folosul celor aflați în suferință".
Medalioanele scrise cu prilejul unor evenimente aniversare sunt consacrate pictorilor Gheorghe Mihai-Coron, Nicolae Cărbunaru, Nicolae Placicov, Gheorghe Miron, Teodor Vişan, regretatului sculptor Silviu Catargiu și profesorului Ghiță Nazare, neobosit om de cultură și suflet al revistei "Școala gălățeană", publicație în care de zeci de ani Corneliu Stoica susține rubrica "Plastică".
Beneficiind de un limbaj atrăgător al expunerii, ceea ce permite o lectură plăcută, în care austerul nu are ce căuta, cartea lui Corneliu Stoica "Parcursuri artistice", mustind de informații, cu comentarii și analize substanțiale, este o contribuție importantă la cunoașterea fenomenului plastic de la Dunărea de Jos și se adaugă în bibliografia autorului ca o nouă realizare care îi face cinste.
