Una dintre instituţiile culturale etalon ale oraşului, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, funcţionează de ani buni într-un bloc de pe strada Traian. În mai puţin de un an, muzeul este însă programat să se mute într-un alt spaţiu, demn de renumele său. Noul sediu, acum în stadiul de şantier, este situat în Parcul Rizer, chiar vizavi de Spitalul Militar.
După aproape un deceniu de incertitudini şi de amânări, lucrările la noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală Galaţi au început în luna septembrie a anului trecut, iar termenul de execuţie este de doi ani. Clădirea este amplasată în Parcul Rizer, iar proiectul, în valoare de 4,7 milioane de euro, este finanţat din fondurile proprii ale Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi.
Am mers joia trecută în Parcul Rizer pentru a vedea în ce stadiu se află lucrările. Ceaţa groasă de dimineaţă ţinea şantierul pe loc. Totuşi, aşa cum ne-a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi, execuţia proiectului decurge în termenii stabiliţi în contract. „Până acum s-a lucrat intens la fundaţia clădirii, iar până în decembrie şantierul va evolua în mod vizibil. Nu doar că suntem în grafic, dar lucrarea ar putea fi terminată chiar mai repede decât este stipulat în contract. Sperăm să fie finalizată în luna iulie a anului viitor, nu în toamna viitoare", a precizat, pentru "Viaţa liberă", Costel Fotea.
Proiectul pentru noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală Galaţi a fost realizat, în 2008, de arhitectul Dan Ujeucă. În ciuda faptului că vorbim de un proiect valoros, premiat la nivel naţional de Ordinul Arhitecţilor din România, începerea lucrărilor la noul sediu s-a lăsat mult prea mult timp aşteptată.
"Era o situaţie total inacceptabilă. Trebuia făcut ceva pentru a da viaţă acestui proiect, atât de important pentru viaţa culturală a Galaţiului. Vorbim aici nu doar de construcţie. Este o lucrare de suflet pentru gălăţeni. În plus, avem valoarea patrimonială pe care o are muzeul, dar şi valoarea arhitecturală pe care o are acest proiect şi de care gălăţenii trebuie să se bucure", declara, în septembrie 2018, Costel Fotea.
În 2017, parametrii tehnici ai proiectului au fost reactualizaţi, iar în urma unei achiziţii publice a fost desemnat ca executant firma bucureşteană Midanne Invest Grup SRL. În machetă, construcţia arată spectaculos. Clădirea va avea aproape 4.000 de metri pătraţi, suprafaţă construită, şi va fi dispusă pe patru etaje. Subsolul va fi parţial acoperit. Muzeul va avea săli de expoziţie, săli pentru restaurarea obiectelor de artă, o bibliotecă, o sală Auditorium cu o capacitate de 180 de persoane. Patrimoniul muzeului gălăţean se ridică la peste 7.000 de opere de artă.
Prezent şi el la evenimentul care a dat startul lucrărilor, pe 21 septembrie anul trecut, arhitectul Dan Ujeucă a subliniat importanţa acestui proiect pentru judeţul nostru: "E un proiect care înseamnă mult pentru mine, desigur, dar este un proiect care înseamnă mult pentru Galaţi. Am aşteptat zece ani până când s-a găsit cineva care să ia frâiele acestui proiect şi să ne apucăm de lucru. Sincer, după câte beţe în roate au fost de-a lungul timpului, credeam că muzeul o să rămână un proiect de sertar".
O colecţie bogată de piese valoroase
În anul 1967, la Galaţi era înfiinţat Muzeul de Artă, actualul Muzeu de Artă Vizuală (denumit astfel în 1990). De-a lungul anilor, instituţia s-a axat pe arta contemporană românească. Este astfel primul muzeu de artă contemporană românească, fiind conceput special pentru prezentarea celor mai noi tendinţe ale fenomenului plastic din spaţiul artistic autohton.
Potrivit Wikipedia, instituţia are importante colecţii de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă (tapiserie, ceramică, sticlă). Printre exponate se găsesc o serie de piese renumite din secolul al XIX-lea (Aman, Rosenthal, Grigorescu) şi din perioada interbelică (Victor Brauner, Theodor Pallady, Petraşcu, Tonitza etc.). Cea mai mare parte a patrimoniului este formată din piese de artă realizate în special între 1967 şi 2000 (Horia Bernea, I. Gheorghiu, I. Sălişteanu, Marin Gherasim, Ana Lupașş, Gheorghe Apostu, Ion Țuculescu, Corneliu Baba etc.). Odată cu creşterea spaţiului expoziţional, multe dintre lucrările muzeului care acum nu pot fi expuse vor putea fi admirate de vizitatori.
Proiect futurist pentru noul sediu
n documentaţia proiectului pentru noul sediu al muzeului există şi o descriere care ne ajută să ne facem o idee despre această investiţie: "Clădirea se va desfăşura pe patru niveluri şi este concepută ca o jumătate de cilindru înclinat spre est, cu planul acoperişului perpendicular pe generatoarea cilindrului. Pereţii faţadei sunt placaţi cu material ceramic, opac, înalţi de peste 20 de metri. Clădirea va avea o copertină perimetrală, lată de 15 metri, din sticlă stratificată, pe care se poate circula şi sub care pot fi găzduite vara expoziţii sau ateliere de creaţie în aer liber".
