* Marele Trofeul al Festivalului „Doina Covurluiului” a plecat în Ucraina, adjudecat pe drept de talentaţii dansatori de la „Soneciko” (vezi VIDEO) * Slovacia şi Moldova, împreună pe cea mai înaltă treaptă a podiumului * Turcii - locul II şi macedonenii - locul III nu au dezamăgit publicul * Regal folcloric pentru gălăţeni *
Gata cu Galaţiul Folcloric, gata cu petrecerea! Luni noapte a coborât cortina peste cea de-a cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Doina Covurliului”, dar nu înainte ca iubitorii de folclor să fie răsfăţaţi cu un extraordinar spectacol de gală.
Emoţii mari: cine ia Trofeul?
Până în clipa decernării premiilor, podiumul olimpiadei de folclor de la Galaţi a rămas un secret nu doar pentru concurenţi şi pentru public, ci şi pentru preşedintele Consiliului Judeţului, Eugen Chebac, care nu ştia cine sunt învingătorii şi cui va înmâna marele Trofeu. Juriul a decis!
Fiecare dintre premianţi s-a simţit mândru de ţara pe care o reprezintă ascultându-şi imnul naţional interpretat de Fanfara „Valurile Dunării”.
Emoţiile s-au risipit repede pentru dansatorii Ansamblului „Kitka” din Macedonia atunci când au aflat că Premiul al III-lea li se cuvine. Nu aveau de ce să fie trişti deoarece prestaţia lor artistică, desigur plină de farmec şi de culoare era, totuşi, comparativ cu restul concurenţilor, la nivelul unei trupe de amatori.
Turcii de la „Anaddolu Folklor Vakfi Zonguldak” nu şi-au putut ascunde însă dezamăgirea că nu au meritat decât Premiul al II-lea. Au primit însă cu demnitate diploma şi trofeul şi şi-au cântat imnul naţional alături de inimoasa Abdula Nazare Gulten.
Explozie de bucurie în tabăra slovacilor de la „Zemplin” atunci când au aflat că sunt pe locul I. E drept, au fost doar la un pas să câştige premiul cel mare! Slovacii şi-au fluturat mândri drapelul pe scenă şi şi-au cântat cu ardoare imnul naţional alături de fanfară.
Să nu credeţi că strigătele de bucurie şi chiuiturile moldovenilor de la „Strămoşeasca” au fost mai prejos, pentru că şi ei tot pe locul I s-au clasat. Juriul nu a avut altă soluţie decât să împartă prima treaptă a podiumului între basarabeni şi slovaci.
Ucrainenii de la „Soneciko”, convinşi că doar marele Trofeu le-a mai rămas, fremătau deja de emoţie. Şi într-adevăr, anul acesta Trofeul Festivalului Internaţional de Folclor „Doina Covurluiului” a plecat în Ucraina, în oraşul Jîtomer, nume ce înseamnă „Pâine şi Pace”.
Gala premianţilor
Macedonenii, turcii, slovacii, moldovenii şi ucrainenii au urcat pe rând pe scenă pentru a le oferi un crâmpei din ceea ce are mai frumos şi mai impresionant folclorul lor. Artiştii au ales cele mai frumoase momente ale programelor de spectacol.
Macedonenii au jucat cu patimă în acordurile instrumentelor tradiţionale. Dansul războinic, plin de forţă, al turcilor a fost impresionant. La fel şi graţia cu care turcoaicele, îmbrăcate în straiele naţionale confecţionate din lână au dansat extraordinar în ciuda caniculei.
Slovacii s-au dezlănţuit pe scenă pe ritmuri pline de vigoare şi veselie care aminteau de folclorul maghiar. Veniţi de peste Prut, dansatorii de la „Strămoşeasca” au jucat de le-au sfârâit picioarele.
Spectacolul tinerilor şi adolescenţilor de la „Soneciko” – în traducere un diminutiv pentru Soare – a fost pe măsura celui de duminică. Ritmuri îndrăcite căzăceşti, salturi, rotiri în aer, mişcări pline de graţie şi de armonie, sensibilitate sau pe scurt profesionalism pur!
Fără să le ceară nimeni, gălăţenii s-au ridicat în picioare în semn de respect şi de admiraţie şi i-au aplaudat minute în şir pe ucrainenii din ansamblul condus de Mihai Guzun. Meritau cu prisosinţă pentru regalul artistic dăruit!
De la marginea scenei, slovacii au urmărit cu interes şi puţină invidie spectacolul Ansamblului „Soneciko” şi s-au putut convinge că într-adevăr, au fost cei mai buni şi meritau să câştige Trofeul!
Seara de folclor s-a încheiat pe ritmuri bucovinene, cu spectacolul Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Cântecele şi dansurile de pe plaiurile lui Ştefan cel Mare au impresionat publicul gălăţean care a avut şansa de a o asculta şi aplauda pe Margareta Clipa.
Promisiuni de preşedinte
Anul trecut, preşedintele Eugen Chebac a promis că va umple esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor de scaune pentru spectatori şi s-a ţinut de cuvânt. Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, cel care a transformat Galaţiul în capitala internaţională a muzicii populare merită aplauze.
Trebuie spus însă că sonorizarea a lăsat foarte mult de dorit. Şi e de mirare că scena a rezistat atâtor dansuri pline de forţă şi de energie şi nu s-a frânt.
Preşedintele Chebac a promis încă că Festivalul va continua şi la anul, în condiţii chiar mai bune: „Vă promit o scenă profesionistă, cu transmisiune în direct pe televiziunile naţionale şi să dea Dumnezeu să vă aduc cât mai multe scaune”. Aşa să fie!
