CRONICĂ DE CENACLU | Un ou Fabergé

CRONICĂ DE CENACLU | Un ou Fabergé

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Ceea ce a prezentat Anca Șerban Gaiu la cenaclu e un experiment literar cuceritor. O piesă de teatru emoționantă, într-un singur act și cu patru scene, piesă care e mai degrabă un poem. Unii au văzut-o ca pe un text de citit, nu de interpretat pe scenă. Însă alții și-ar dori să cumpere un bilet și să o vadă jucată. Iar marea provocare a viitorului regizor va fi să țină în frâu poezia din piesă, acolo unde dialogurile devin, la un moment dat, versuri într-un sublim poem.

La un moment dat, scenele nu sunt bine scuturate. Mi s-a părut că e un fel de grupaj în gen Seinfeld, despre nimic. E despre banalitatea vieții cotidiene. E ca un fel de oglindă. Trebuie ceva care să deranjeze. Ceva nu se încheagă. (Mihai Vintilă)
E un menuet. M-a uimit ca poezie, Ionesco nu are. E o eleganță, o stăpânire a poeziei. E foarte frumos. Repetițiile fac foarte bine. Scenele nu trebuie să fie la fel de lungi. Parcă e un singur personaj în toate. Un fragment mă duce la „Pescărușul” lui Cehov. Alteori mă trimite la Wilde. E nevoie de un punct culminant. E un final în aer. (Victor Cilincă)
Mă trimite la Ionescu și Vișniec. Avem absurd la greu, liric. L-am mai găsit în „Lecția” sau în „Angajare de clown”. Piesa se poate juca într-un act cu patru scene. Totuși se întâmplă ceva în piesă, se aprofundează niște relații la nivelul primului cuplu. E bun, dar e fracturat. Trebuie o ancoră, par patru piese separate. (Gabriel Gherbăluță)
Te apreciez că ai finalizat proiectul. E o mare reușită. E o poezie, un poem, o propunere extraordinară. Eu aș plăti bilet. Sufletul meu are nevoie de un asemenea text. E un adevăr, e sinceritate. Bravo, Anca! (Carmen Neacșu)
Este sublim. E ca un ou Fabergé. Mă duce cu gândul la piesa „Doi pe-un balansoar”. E ca o dantelărie. Felicitări! E o muncă ce trebuie apreciată. (Daniela Lăcrămioara Capotă)
M-am simțit ca la teatru. Am o remarcă, sunt anumite banalități. Dialogurile sunt firești, absurde. Am ascultat cu plăcere. Mulțumesc! (Ioan Gh.Tofan)
Strugurii nu-s acri. Recolta e bogată. Urmează să vedem ce iese când se face vinul. E un poem dramatic. O mână de geniu ar putea-o face plăcută sufletelor masculine sensibile. (Adi Secară)
Excesul de orice face rău, inclusiv excesul de frumos. Excesul de poezie ascunde teatrul. Piesa e un poem scris foarte bine. Puțin mai îndrăzneață, mai multă mișcare. E o piesă pe care o citesc cu mare plăcere. (Iulian Mardar)

Astăzi, 8 noiembrie, la sediul „Viața liberă”, vom avea o serată de haiku și tanka susținută de Daniela Lăcrămioara Capotă, Gabriel Gherbăluță și Adi Secară.

Citit 380 ori Ultima modificare Joi, 07 Noiembrie 2019 13:17

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro