Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Timp de peste 25 de ani, profesorul, scriitorul şi jurnalistul Teodor Parapiru a construit o carte-monument, "Dicţionar Enciclopedic de Expresii Celebre", în patru ediţii. Volumul primei ediţii, apărut în 1994, are 160 de pagini şi conţine 104 expresii, cel din 2002 are 484 de pagini şi cuprinde 551 de expresii, cel din 2010 are 783 de pagini şi numără 704 expresii, iar ultimele două volume, care reprezintă cea de-a IV-a ediţie, apărute în anul 2019, au 1.172 de pagini şi includ 1.016 expresii.

Tematica "expresiilor celebre" este acoperitoare pentru multe domenii de referinţă: nume proprii, semnificaţii literare, istorice, artistice, religioase, filosofice, ştiinţifice, sociale, politice, anecdotice etc. Evident, nu ne propunem să aşezăm în acest text toate "expresiile" pe domenii de referinţă - ar trebui să rescriem cele două volume, structurate altfel decât alfabetic, ceea ce ar fi imposibil. Totuşi, vom încerca să ilustrăm fiecare domeniu de referinţă cu cele mai semnificative "expresii", pentru a pune şi mai evident în valoare opera-monument a scriitorului Teodor Parapiru, cel care spune cu o modestie dezarmantă că a scris această carte cu "sentimentul că realizăm un fapt util pentru mulţi cititori". Un confrate într-ale scrisului cu autorul, împresionat de travaliul acestuia pentru realizarea Dicţionarului, aprecia că ar merita din plin titlul de doctor în "intelectualitate", cât şi de un premiu al Academiei Române, propunere la care subscriu cu entuziasm.

Ediţia a IV-a, menţionează autorul, este "revizuită şi adăugită". Câteva exemple sunt edificatoare în acest sens, punând foarte limpede în evidenţă efortul deosebit al cercetătorului (de data aceasta, alături de scriitorul şi jurnalistul Teodor Parapiru). În noua ediţie, în comparaţie cu cea din anul 2002, spre exemplu, numărul reperelor/expresiilor pe literele alfabetului este, în multe cazuri, aproape dublu: litera A (42 în ediţia 2002, 79 în ediţia 2019), litera C (56/ 109), litera D (22/ 40), litera M (36/ 60), litera O (16/ 35), litera P (61/ 115), litera V (23/ 44). De asemenea, de la o ediţie la alta, expresiile "reluate" au fost îmbogăţite documentar şi informativ, profesorul Parapiru descoperind noi date, dând noi sensuri/ interpretări unor noţiuni, sintagme, "ziceri".

Evident, consideraţiile noastre nu vor putea cuprinde nici sub aspect numeric şi nici al interpretării toate cele peste 1.000 de "expresii celebre" care fac obiectul celor două volume. Totuşi, vom încerca să esenţializăm tematic şi în conţinut parte din impresionantul material, făcând-o şi numai selectiv, cu vădita intenţie de a oferi cititorului îndemnul intelectual de a consulta acest "monument" scris, rezultat al strădaniei de peste 25 de ani a profesorului Parapiru.

Vom începe cu evocarea unor personalităţi care şi-au lăsat numele, pentru eternitate, în istoria şi cultura omenirii. Spre exemplu, Galileo Galilei este recunoscut ca fiind "adeptul metodei experimentale, al observaţiei directe şi al demonstraţiei matematice în ştiinţă", Confucius, un "gânditor al lumii şi învăţător al oamenilor", irlandezul Henry Ford, magnatul automobilului care-i poartă numele, avea o "înzestrare ieşită din comun şi spirit novator în lucrul cu diferite feluri de maşini", Ivan Petrovici Pavlov, cel care "a edificat un sistem ştiinţific pe baza constatărilor ce s-au impus din fapte şi experimente", Hammurabi, regele Babilonului, era înzestrat cu "capacitate diplomatică excepţională, calităţi organizatorice şi militare impresionante", Pericle, conducătorul Atenei, remarcat printr-o "conducere vizionară", marele naturalist Charles Darwin, autorul unei lucrări fundamentale, "Originea speciilor", cu contribuţii deosebite despre "evoluţionism şi selecţie naturală", Nicolaus Copernicus, autorul unei noi teorii despre "imaginea cerului mai aproape de realitate şi de raţiunea fenomenelor", Nostradamus, receptat fie ca vizionar infailibil..., fie ca autorul unei opere care "permite interpretări savante", Pitagora, mare filosof şi matematician al antichităţii, pentru că a impus "exigenţe şi norme de conduită morală ireproşabilă, cunoştinţe şi atitudini, credinţă religioasă", Giacomo Casanova, rămas în conştiinţa posterităţii drept "unul dintre cei mai mari aventurieri ai tuturor timpurilor".

O carte care te poartă prin istoria culturală mondială

"Dicţionar Enciclopedic de Expresii Celebre", de Teodor Parapiru, ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, vol. I-II, Editura "Senior", Călăraşi, 2019, 1.172 de pagini, poate fi prezentă în biblioteca oricărui cititor din ţară. Pentru o asemenea "ispravă" culturală de interes naţional, se cuvine apreciat şi efortul Editurii "Senior", din Călăraşi, cât şi al Tipografiei "Don Star", din Galaţi.

(2)

„Dicţionar Enciclopedic de Expresii Celebre”, de Teodor Parapiru (ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, Ed. SENIOR, Călăraşi, 2019) mai evocă şi alte multe expresii ale unor nume celebre. Precum, Caligula, unul dintre împăraţii „cruzi şi demenţi” ai Imperiului Roman. Sau generosul Mecena, Hanibal, învingătorul cartaginez al romanilor, Blaise Pascal, mare filosof francez, Franz Kafca, Martin Luther, Wilhelm Tell, Napoleon Bonaparte, Mendeleev, Machiavelli, „abilul diplomat florentin”, marii gânditori ai antichităţii, Aristotel, Platon, Tales din Milet, matematicianul Arhimede etc.

Sunt expresii încetăţenite în conştiinţa umanităţii pe care le folosim adesea, uneori chiar fără a le înţelege în mod explicit sensul adevărat. Ca urmare, ne vine în ajutor celebrul Dicţionar. Câteva exemple sunt edificatoare: „A da Cezarului ce este al Cezarului” (sensul curent de recunoaştere a meritelor şi calităţilor unei persoane), „A fi Alfa şi Omega” (a se crede cineva, a fi determinant în desfăşurarea unor evenimente, situaţii, întâmplări), „A fi Toma Necredinciosul” (referire la o persoană sceptică, care nu poate fi convinsă prin afirmaţiile cuiva, ci doar prin probarea cu fapte), „Arca lui Noe” (mijloc de salvare prin credinţă, spaţiu al vieţii unui cataclism), „Arhipelagul Gulag” (definirea unui spaţiu al suferinţei copleşitoare, al terorii permanente şi al exterminării sistematice), „A te spăla pe mâini, ca Pilat din Pont” (evitarea asumării unei răspunderi de mare gravitate), „Biblioteca de la Alexandria” (numele unui motiv de mândrie umană, folosit ca referinţă pentru dotare excepţională şi capacitate de informare exaustivă), „Calul Troian” (o persoană infiltrată printr-o stratagemă ingenioasă într-un loc inaccesibil), „Călcâiul lui Ahile” (un loc vulnerabil într-un ansamblu care, altfel, pare inaccesibil oricărei forţe adverse), „Cina cea de Taină” (desemnează o reuniune restrânsă, unde se discută chestiuni esenţiale, secrete, în măsură să producă schimbări de atitudine în raport cu un fenomen, un personaj, o problemă), „Dealul Golgotei” (parcurgerea unui traseu tragic al durerii de către o persoană nevinovată, persecutată de duşmani), „De la Ana la Caiafa” (tergiversarea premeditată a unei probleme de mare importanţă, o permanentă amânare care să ducă la refuz), „Întoarcerea în Ithaca” (expresie sugestivă pentru orice revenire într-un spaţiu de identificare socială şi sentimentală, ideea de patrie eternă), „Mielul lui Dumnezeu” (sintagmă metaforică pentru  puritatea şi credinţa unei persoane), „Nasul lui Pinocchio” (sugerează o persoană care deformează cu premeditare adevărul, îl falsifică), „Sărutul lui Iuda” (pecetea pusă cuiva pentru un gest care semnifică trădarea abjectă, prefăcătoria etc.).

De asemenea, se găsesc în Dicţionar expresii de mare utilitate intelectuală, cu conotaţie istorică („Atacul de la Pearl Harbor”, „Bătălia Angliei”, „Căderea Bastiliei”, „Căderea Romei”, „Columna lui Traian”, „Încoronarea lui Napoleon”, „Scandalul Watergate”, „Epoca lai Pericle”, „Cancelarul de Fier” etc), literară („A fi Cenușăreasă”, „A fi un Barbă-Albastră”, „A fi un Don Juan”, „A fi un Sherlock Holmes”, „Alice în Țara Minunilor”, „Apa Vieţii”, „Așa grăit-a Zarathustra...”, „Cartea Cărţilor”, „Cântarul lui Filip”, „Cavalerul Tristei Figuri”, „Călătoria lui Ghilgameș”, „Cântarea Cântărilor”, „Comedie Umană”, „Divina Comedie”, „Insula lui Robinson”, „Lumile lui Gulliver”, „Legenda lui Dracula”, „Muzicanţii din Bremen”,  etc.

Cele peste 1000 de texte care fac obiectul celor două volume pun în valoare o mare bogăţie de informaţii, de date, de interpretări, interpretări explicite, sinteza de la sfârşitul fiecărui text, a fiecărei expresii, care aparţine autorului volumelor, este concisă, clară, limpede, semnificativă.

Considerăm că se impune ca fiecare bibliotecă publică, fiecare bibliotecă şcolară şi universitară, din judeţ şi din ţară, să achiziţioneze cel puţin un exemplar din lucrarea respectivă. Dicţionarul este o carte de cultură enciclopedică, de erudiţie, o carte de referinţă pentru cultura românească, dar deplin accesibilă publicului larg, iubitor de istorie şi literatură, de politică, filosofie şi religie, de anecdotică.

Citit 825 ori Ultima modificare Joi, 09 Aprilie 2020 23:37

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.