Un hectar de ghiocei

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

(pentru toate femeile din Galaţi)

Nu pot şi nici nu-mi place să scriu despre femei:

mă dor până la moarte, îmi fură panta rhei,

mă fac de râsu-plânsu, şi sclav, şi împărat,

mă pun să cânt din frunză şi din pierpătrat!

Există vreo femeie mai bună ca a mea,

mai blondă, mai brunetă, mai blândă sau mai rea?

Există, nu se poate să nu existe când

femeia, doar femeia dă viaţă pe pământ!

Femeia e înaltă pe stradă, pe ogor;

femeia este lungă în pat, în dormitor;

femeia duce pasul bărbatului spre cer

şi-l face să alerge nebun pe doipier!

Misterul din Triunghiul Bermudelor e fals

pe lângă voluptatea femeilor la dans,

pe lângă frumuseţea femeilor când vor

să mergem prin altarul păzit de sânii lor!

Iubite sau amante - pe vale sau pe deal,

în vis, în timp, în spaţiu, pe jos, pe gând, pe cal,

în casă, în pădure, în rai, în cimitir -

sunt muzele lui Dante şi ale lui Shakespeare!

Sunt Ane/Mone/Lise, Semiramide, sunt

mereu Şeherezade, arată ori ascund…

nu pot şi nici nu-mi place să scriu despre femei,

dar le aştern pe cale un ha de ghiocei!

Citit 693 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.