Editura gălățeană „Axis Libri” a Bibliotecii „V. A. Urechia” a publicat recent o nouă carte semnată de istoricul și criticul de artă Corneliu Stoica, „Incursiuni în lumea formelor și culorilor”, un volum consistent, de 378 de pagini, care cuprinde studii, articole, medalioane, cronici plastice, cronici de carte și multe, foarte multe imagini alb-negru și color.
Cartea se deschide cu trei studii dedicate celebrării lui Mihai Eminescu, scrise cu prilejul împlinirii, la 15 ianuarie a acestui an, a 170 de ani de la nașterea genialului poet. Primul, „Mihai Eminescu în memoria gălățenilor”, se referă la manifestările culturale și artistice organizate în anul 1909 în orașul nostru, printre care și editarea volumului „Omagiu lui Mihail Eminescu” (Atelierele Grafice Socec & Co, București; reeditat în 2008, la propunerea regretatului istoric Paul Păltănea, de Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos” Galați), manifestări care au constituit un imbold pentru întreaga țară pentru a-l sărbători pe Luceafărul poeziei românești și pentru a-i valoriza opera. „Cinste vouă gălăţenilor!, scria atunci A. D. Xenopol. Ați luat cei dintâi inițiativa sărbătoririi marelui geniu național al poeziei […] Prin acest frumos început, dovediți că Galațiul este nu numai un centru mare de viață materială, ci că și răsunetul celei intelectuale găsește în el un puternic ecou. După voi s-a deșteptat toată lumea spre sărbătorirea marelui poet”. Se face istoricul Statuii realizată de Frederic Storck, ridicată în 1911 în Parcul Central (azi „Mihai Eminescu” ) și o prezentare substanțială a felului cum chipul poetului, meleagurile natale, locurile pe unde a trecut în scurtul său periplu terestru și opera sa au constituit surse de inspirație pentru plasticienii gălățeni Mihai Dăscălescu, Nicolae Spirescu, Nicolae Cărbunaru, Vasile Onuț, Silviu Catargiu, Ioan Simion Mărculescu, Teodor Vișan, Crenguța Macarie, Mircea Cojocaru și Valentin Chibrit. Celelalte două studii vizează sculptura românească dedicată eternizării chipului „poetului nepereche” („Chipul lui Mihai Eminescu în creația sculptorilor români”) și grafica în peniță și acuarelă a artistei Constanța Abălașei-Donosă din orașul vecin, Brăila, o mare iubitoare a poetului, căruia i-a închinat și volumul de versuri „Mărite Eminescu” (Editura Mușatinia, Roman, 2019).
Aniversarea în 2018 a Centenarului Marii Uniri i-a prilejuit lui Corneliu Stoica să evoce participarea artiștilor plastici din România la luptele eroice ale bravilor ostași români din Al Doilea Război Mondial, aceștia fiind mobilizați în Marele Cartier General de la Iași cu scopul de a executa desene cu imagini de pe câmpul de luptă în vederea realizării mai apoi a unor lucrări definitive ce aveau să figureze în Muzeul Național Militar, pe care generalul Constantin Prezan năzuia să-l înființeze. La același eveniment se referă și articolul „Monumentul Apărării Orașului Galați, 7/20 – 9/22 ianuarie 1918”, monument ridicat în 1923 la intersecția străzilor Brăilei cu Balaban (azi, I. L. Caragiale), demolat în 1962 și refăcut în 2018, inaugurat la 20 ianuarie.
Alte studii ample au ca titluri „Sculptura românească, racordată la valorile artei mondiale”, „Nina Arbore, personalitate marcantă a artei avangardiste românești”, „Gina Hagiu, între tradiție și modernitate”, „Două pictorițe, mamă și fiică” (Elena Hanagic, Alexandra Drăguțescu), „Bicentenarul Alexandru Ioan Cuza – Preocupări ale gălățenilor pentru eternizarea în bronz a chipului domnitorului” și „Artiști plastici tecuceni de azi (Nicolae Placicov, Dan Mateescu, Ștefan Buțurcă, Mircea Cojocaru și Eduard Sandu).
Cronicile plastice sunt consacrate comentării expozițiilor personale ale artiștilor plastici Sergiu Dumitrescu Jr., Olimpia Ștefan, Simona Pascale, Lucian Jităriuc, Silvia Ichim, Florin Stoiciu, Leontin Păun, Eduard-Cristian Coman, Teodor Vișan, Ioniță Benea, Mircea Cojocaru, Sorin George Purcaru, Mihai Coțovanu, a expoziției Societății Artiștilor Figurativi din România, găzduită în octombrie 2019 de Muzeul de Artă Vizuală (Liviu-Adrian Sandu, Cornel Corcăcel, Raul Popa, Theodora Daniela Capăt, Călin Raul Anton, Constantin Crenganiș, Lucian Constantin Smău) și a Saloanelor Filialei Galați a U.A. P. R.
Din cărțile nou apărute au intrat în atenția criticului albumul de artă „Ștefan Buțurcă - o viziune închegată asupra lumii (Editura Monitorul Oficial, autor - Victoria Anghelescu), monografiile dedicate de criticul craiovean Dodo Niță caricaturistului Gabriel Bratu și celebrului creator de B. D. Puiu Manu, ”Lexiconul” doctorului Leonard D. Domnișoru, albumul de artă „Timpul din adâncuri” a pictorului ieșean Mihai Coțovanu și albumul omagial consacrat maestrului caricaturist Gabriel Bratu la împlinirea vârstei de 85 de ani („Clepsidra cu minutare”, Editura Napoca Star Cluj, 2019, coordonator – scriitorul, dramaturgul și jurnalistul Cornel Udrea).
Medalioanele prilejuite de unele comemorări și aniversări îi privesc pe Vasile Onuț (25 de ani de la moarte), Lucia Cosmescu-Vasiliu (50 de ani de la moarte), Mihail Gavrilov (120 de ani de la naștere), Napoleon Tiron (la împlinirea vârstei de 85 de ani), Daniel Spoerri ( la aniversarea vârstei de 90 de ani), Paraschiva (Pașa) Smirnov (10 ani de la trecerea în eternitate), Georgeta Arămescu-Anderson (110 ani de la naștere) și Gheorghe Mihai Coron (la încetarea din viață, 10 iunie 2020).
Din cuprinsul cărții mai semnalăm și articolele-portret consacrate unor artiști gălățeni din generații mai tinere, Denis Brînzei, Ana-Maria Cocoș, Miruna Drăgușin și Gina Ciobotaru-Popa.
Majoritatea textelor din volum sunt ilustrate cu imagini alb-negru (140), reprezentând documente de arhivă și opere de artă, iar la sfârșit, sub titlul „Album”, autorul publică reproduceri color după lucrările artiștilor plastici, multe dintre ele fiind din expozițiile personale ale acestora și din Saloanele din 2019 -2020 ale Filialei locale a U.A.P.R. (114). În total 254 imagini.
Scrisă cu acribie, bogată în prețioase informații, comentarii și analize, noua carte a lui Corneliu Stoica, a 24-a din domeniul artelor plastice, le oferă cititorilor și iubitorilor de frumos o lectură plăcută, constituind în același timp o invitație la cunoașterea a ceea ce s-a creat și se creează valoros pe meleagurile de la Dunărea de Jos.
