La 11 ianuarie 2016, se stingea din viață, pe un pat de spital, pictorul și graficianul Gheorghe Suciu, plastician care timp de peste 40 de ani a slujit cu pasiune și devotament învățământul preuniversitare gălățean în calitate de profesor de Educație plastică, desfășurând în paralel și o bogată activitate artistică, materializată prin organizarea, în perioada 1987-2015, a 20 de expoziții personale, participarea la numeroase expoziții colective de profil și publicarea a trei cărți de poezie și memorialistică.
La aproape cinci ani care au trecut de la moartea sa, istoricul și criticul de artă Corneliu Stoica i-a consacrat un album de artă finanțat de Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, în a cărui prestigioasă editură a apărut recent. Este o recunoaștere post-mortem a creației acestui artist (n. 18 aprilie 1943, localitatea Subcetate, județul Hunedoara), venit în Galați prin repartiție guvernamentală ca profesor la Școlile Gimnaziale Nr. 1 și 2, a cărui viață a fost mai mult decât o dramă, fiindcă, menționează Corneliu Stoica, „încă din anul I de liceu s-a îmbolnăvit de poliomielită (paralizie infantilă), rămânând de pe urma acestei boli necruțătoare cu o infirmitate severă, ce i-a marcat existența, producându-i mari dificultăți motrice”.
Albumul, apărut în colecția „Artiști români contemporani” (format 20x22 cm, 167 de pagini, tipărit pe hârtie cretată de 130 grame/ m.p.) cuprinde în structura sa Texte critice, Cronologie, Bibliografie, Rezumat în limba engleză (traducerea fiind semnată de Ada Simona Biriș, de la Muzeul de Artă Vizuală Galați) și 150 de reproduceri color după lucrări de pictură și grafică ale artistului, ilustrând toate genurile cultivate de acesta.
Corneliu Stoica a fost o perioadă coleg de cancelarie cu Gheorghe Suciu, la Școala Gimnazială Nr. 29 Galați, l-a cunoscut foarte bine, a scris aproape despre toate expozițiile personale organizate de acesta în Galați. În expunerea sa, criticul îi fixează mai întâi coordonatele biografice, insistând pe momente semnificative din viața plasticianului, apoi îl lasă pe cititor să-i cunoască opera prin 13 cronici plastice și o cronică literară publicate în ziarele și revistele „Jurnalul de Galați”, „Actualitatea Galațiului”, „Realitatea”, „Viața liberă” „Școala gălățeană”, „Dominus” și „Dunărea de Jos”, unele din aceste publicații nemaiexistând astăzi. Este o modalitate interesantă, folosită de Corneliu Stoica și în cazul albumului consacrat lui Sterică Bădălan, fiindcă dă posibilitatea urmăririi felului cum au fost percepute și receptate lucrările pictorului și graficianului atunci când au fost deschise expozițiile, dar să și cunoască, prin informațiile oferite, climatul artistic și cultural al Galațiului din anii trecuți, publicațiile care acordau spațiu cronicilor plastice. „În ciuda tuturor suferințelor și necazurilor prin care a trecut de-a lungul anilor, subliniază Corneliu Stoica, a tuturor dramelor cauzate de moartea soției, Camelia, și a copilului, Daniel, Gheorghe Suciu a fost un optimist, un mare iubitor de natură și de oameni, un bun prieten, iar frumusețea lui interioară, sensibilitatea se simt în lumina și căldura culorilor din tablourile sale”.
Referindu-se la opera plasticianului, criticul menționează: „În decursul celor peste 40 de ani dedicați șevaletului, Gheorghe Suciu a creat mult și divers. Ca genuri, a abordat cu aceeași pasiune natura statică, peisajul, portretul, nudul. A pictat în tehnica uleiului pe pânză și pe carton, a practicat grafica realizată în pastel, acuarelă, tempera, cărbune, creion, tuș, în tehnici mixte. Deși pornește mai întotdeauna în întreprinderile sale de la datele realului, artistul le transfigurează, le interpretează, știe să-și investească tablourile cu o bogată încărcătură ideatică și emoțională, să le facă purtătoarele unor sensuri adânc umane”. Sunt aprecieri confirmate de cele 150 de imagini incluse în album, realizate de fotograful Ilie Stan, iar unele provenind din arhiva autorului. Sunt bine imprimate tipografic, permițând ca prin intermediul lor cititorii și iubitorii de artă să parcurgă traseul parcurs în timp de creația lui Gheorghe Suciu.
În secvența „Preocupări literare”, autorul face comentarii pe marginea cărților publicate de artist în 2010 („Surâs amar”, „Jurnalul unui berbec însingurat”) și 2015 („Cantonul cu duzi”, Editura „Phoebus”), semnate Gheorghe Suciu-Mocreanu (cognomenul Mocreanu este derivat de la toponimul Mocrea, localitatea de baștină a tatălui său, Nicolae Suciu, muncitor ceferist).
În paginile albumului întâlnim și un text critic datorat criticului de artă ieșean Valentin Ciucă, extras din monumentalul său album de artă „Un secol de arte frumoase în Moldova” (vol. II, Editura ART XXI, Iași, 2009, pag. 288), precum și o caldă evocare a jurnalistei Roxana Artene Penciu, scrisă la moartea artistului („Viața liberă”, Anul XXII, nr. 7987, 13 ianuarie 2016).
Albumul de artă Gheorghe Suciu se adaugă celorlalte publicații de acest fel consacrate de Corneliu Stoica pictorilor Nicolae Mantu (2003; 2015), Mihail Gavrilov (2010), Teodor Vișan (2003; 2012), Nicolae Einhorn (2008), Sterică Bădălan (2019) și Eugen Holban (2020), contribuind și printr-un astfel de instrument la cunoașterea fenomenului plastic gălățean și a reprezentanților acestuia.
