În toamna anului 1928, sosea la Liceul "Vasile Alecsandri" din Galați un nou profesor de limbă și literatură franceză. Numele său era Anton Holban. Tânăr, pentru că era născut în anul 1902, la Huși. Dintr-o familie cunoscută, deoarece mama sa, Antoaneta, era sora criticului literar Eugen Lovinescu. Studiile și le făcuse în mai multe școli din Moldova și Muntenia: cursuri primare la Fălticeni, studii secundare la Gimnaziul "Alecu Donici" din același oraș, Liceul "Unirea" din Focșani și Liceul "Matei Basarab" din București. Pentru studiile superioare a rămas în capitala țării, timp de patru ani (1921-1925) fiind student al Facultății de Litere și Filosofie. A fost profesor la Școala Normală din Constanța (1925-1928), Liceul " Vasile Alecsandri" din Galați (1928-1931), Seminarul Teologic de la Cernica (1931-1934), Seminarul Central din București ( 1934-1937). Prezența lui Anton Holban la Seminarul Central din București este amintită și de mitropolitul Bartolomeu Anania, viitorul înalt ierarh avându-l profesor.
Activitatea publicistică a lui Anton Holban s-a concretizat în titluri precum: " Romanul lui Mirel" (1929), " O moarte care nu dovedește nimic" (1931), "Parada dascălilor" (1932) ș.a. Pentru gălățeni, un anumit interes îl prezintă romanul "Parada dascălilor", cu referiri la profesori ai L.V.A., colegi cu autorul. Totodată, acesta s-a evidențiat prin publicarea unor nuvele, traduceri, activitatea în comitetul de redacție al revistei "Sburătorul". În anul 1937, la București, viața lui Anton Holban s-a oprit la 35 de ani. Ceea ce a mai rămas din trupul muritor este păstrat într-o urnă, depusă în cavoul familiei Lovinescu de la Fălticeni.
Vreme de zeci de ani, domiciliul gălățean al profesorului și scriitorului Anton Holban nu a (mai) fost cunoscut. Cu puțin timp în urmă, prin amabilitatea domnului Florențiu Valentin Tanascov, cunoscut anticar gălățean, am putut consulta o fotografie a unei case gălăţene, imagine veche de mai multe decenii. Pe verso, această fotografie poartă o mică însemnare a lui Gheorghe Ștefănescu (1925-1992), profesor valoros de limbă și literatură română și cercetător competent al arhivelor locale, cadru didactic la L.V.A. în perioada anilor 1956-1957, 1960-1985. Rânduri puține, dar importante, pentru că ele atestă identificarea, făcută în urmă cu mai mulți ani de profesorul Gh. Ștefănescu, a casei în care a locuit Anton Holban, ce era pe strada Grădina Veche, la numărul 6. Vrând să aflu dacă mai există această casă, care a adăpostit un scriitor român cunoscut, cândva profesor la Galați, am plecat nerăbdător spre strada amintită. Ajuns pe Grădina Veche, m-am apropiat temător (dacă nu o mai găsesc!). Dar, la numărul 6, aștepta o casă ... bătrână, afectată, într-o anumită măsură, de trecerea timpului, însă în picioare, ba chiar aflată, parțial, în consolidare și renovare. Era și este casa unde a locuit Anton Holban! Acum, cu un gest frumos de omagiere peste timp, cei în drept ar trebui să amplaseze o placă memorială pe un perete al bătrânei case, care să amintească că în ea a locuit un scriitor și profesor de odinioară, Anton Holban.
Foto 1: Casa, așa cum arată ea acum, foto Ion Cioroiu
Foto 2: Scriitorul Anton Holban, nepot al criticului literar Eugen Lovinescu
Foto 3: Mențiune făcută pe spatele fotografiei anterioare în care se arată adresa casei unde a locuit Anton Holban. Identificarea aparține profesorului de limbă și literatură română Gheorghe Ștefănescu (cadru didactic la Liceul "Vasile Alecsandri" în perioada anilor 1956-1957; 1960-1985).
Foto 4: Singura fereastră a casei rămasă cu înfățișarea din trecut. Poate la lumina care trecea prin geamul acestei ferestre, scriitorul a gândit și scris "Romanul lui Mirel", "O moarte care nu dovedește nimic" și "Parada dascălilor".
