Cronică de... revistă. „Dosar” de prozatori gălățeni la Craiova

Cronică de... revistă. „Dosar” de prozatori gălățeni la Craiova
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Moto: "Dar aici poveştile nu se spun decât rar, fiindcă ele apropie moartea." (Iulian Grigoriu)

Deși în această rubrică v-am obișnuit cu prezentarea câte unei cărți, în această săptămână propunem o revistă cu tradiție în România, fondată la Craiova, în anul 1838, de către Constantin Lecca, "Mozaicul", care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, în numărul din ianuarie, anul curent, propunând un "dosar" al prozei gălățene. În argumentul semnat "a.g.s." se precizează, printre altele: "Proza gălățeană contemporană se poate mândri, fără false pudori și modestii, cu personalități precum Simona Antonescu, Adina Dabija, George Arion, Petre Barbu, Marian Coman, Mihail Gălățanu, Răzvan Petrescu, Iulian Grigoriu, Mirel Floricică, despre cărți ale domniilor lor scriind mai mult sau mai puțin, despre un alt grup important, cel al scriitorilor care s-au consacrat și ca jurnaliști la un cotidian gălățean, referindu-mă, aproape monografic, în primul volum al cărții "Scriitori gălățeni pe înțelesul tuturor", o istorie non-conformistă a literaturii române contemporane covurluiene-tecucene, cu accente critice sau mai puțin critice, intitulată, inițial, totuși, "Între Bator și Moby Dick" (este vorba de Katia Nanu, Violeta Ionescu, Ion Avram, Victor Cilincă, Costel Crângan, Apostol Gurău, Teodor Parapiru, Dan Plăeșu, Ion Potolea, Aurel Stancu). Din noul val al prozatorilor gălățeni (din rândul cărora ar mai fi de amintit, deși unii nu sunt prea convinși de talentul lor, preferând traducerile, alte genuri sau... abandonul literar, poate doar provizoriu, unii întârziindu-și debutul, Oana Dugan, Simona Toma, Paul Blaj, Silviu Lupașcu, Iulian Mardar, Octavian Miclescu, Cristian Biru, Adrian Haidu, Doru Căstăian, Marius Chiru, Basarab Păltănea), pentru acest "dosar", pentru care mulțumesc prietenilor de la "Mozaicul", m-am oprit la Dimitrie Lupu, un membru al vechii gărzi... albe, Andrei Velea, aproape încă teribilul adolescent al scriitorilor gălățeni, fiind cel mai tânăr membru al U.S.R. din zonă, Cezar Amariei, cu un foarte recent debut editorial la Polirom, Tudor Neacșu, marea speranță a prozei scurte realiste gălățene, și subsemnatul, cu tot subiectivismul și lipsa de modestie. Firul roșu care (ne-)i-ar lega pe toți cinci ar fi faptul că fac(em) parte din Cenaclul "Noduri & Semne". Activi sau mai puțin activi.

Peisajul (și prozaic) al prozei gălățene contemporane (nu ne vom adânci în trecuturi și revendicări decente, dar vom aminti pe Dimitrie Cantemir, Costache Negri, Calistrat Hogaș, Sofia Nădejde, Hortensia Papadat-Bengescu, Jean Bart, Konrad Bercovici, Anton Holban, B.Jordan, Iordan Chimet, Edgar Reichmann, Dumitru Solomon) nu ar fi complet și drept fără a-i menționa și pe Ilie Tănăsache, care, iată, anul acesta va împlini 90 de ani, Constantin Vremuleț, care a făcut anul trecut 80 de ani, Benone Pușcă și Năstase Marin, decanii de vârstă ai prozatorilor gălățeni consacrați, Monica Săvulescu Voudouri, Ion Manea, Grigore Postelnicu, Lina Codreanu, Marius Chiru, Max Popescu, Doru Tătar, Ioan Gh. Tofan, Mircea Mihai, Petru Blaj, Constantin Tănase, Petre Rău, Ion Trif Pleșa, Mircea Ionescu, neuitând nici poeți care au încercat "bine" proza, precum Sterian Vicol, Coriolan Păunescu, regretatul Ioan Toderiță. Și, cu siguranță, cu scuzele de rigoare, ar mai fi..."

Urmează prezentarea celor cinci mai sus menționați, cu precizarea că Adi G. Secară alege să-și semneze proza W9-Reuel Adi-Halil, „pseudonimul ales pentru perioada de pandemie. Pe scurt: W9RA(T)H.", textul său, "a iubi cu adevărat", fiind o mini-distopie care stă sub semnul unui moto din "Jurnalul suedez" al Gabrielei Melinescu: "Şi limba realităţii se retrage şi apare limba interioară nedorită, neprostituată de niciun jurnalism. Limba este mereu interioară şi serveşte tocmai adevărul fanteziei care e profund nou, păstrând din realitate ceva neaşteptat de universal, ceva aparţinând unei etici de la creaţia lumii. Cât de plictisitoare sunt operele create cu acuta dorinţă de a respecta adevărul istoric; cineva din noi, cititorul din interior se îndoieşte că adevărul poate fi exprimat cu gândurile şi limba care se vehiculează într-un timp anumit. De aceea, e greu sau imposibil să scrii cu adevărat; trebuie să intri acolo unde este „tabula rasa”, acolo unde nu există prejudecăţi, realităţi istorice..."

Ceea ce se întâmplă în proza lui Adi G.Secară stă și sub semnul.... legilor sincerității absolute, acceptate de către toate religiile oficiale (ereticii sunt și ei iubiți, protejați, îndreptați în instituții și comunități aparte, iar dacă întrebați despre Legile convertirilor, este simplu, de la data intrării în vigoare, dincolo de conștiințe, o convertire poate avea loc doar... la schimb, de aici liste lungi de așteptare și comisii diverse!), „ascultările”, receptările, toate legalizate (Revoluția a început simplu: dacă totul poate fi ascultat, controlat, de ce să nu ne resemnăm și... să fim mai buni?), oamenii își modificaseră comportamentul, totul plecând de la reforma sistemului de învățământ, care refuza, de la grupa mică de grădiniță, orice eufemism. Studiile specialiștilor, după celebrul model nordic, a dus la acceptarea memoriilor absolute: jurnalele intime deveniseră obligatorii și... publice, astfel încât orice familie nou constituită să fie cât mai puțin în pericol de unele descoperiri ulterioare, secrete de iubire și altele asemenea!"

Andrei Velea, proaspătul dramaturg, se întoarce la o proză care, coincidență sau nu, are legătură cu piesa abia montată pe scena Dramaticului gălățean: „Plaja de la Vadu”! Oarecum minimalistă, surprinde o zi perfectă din viața unui cuplu, în opoziție cu viața imperfectă surprinsă în monodrama excelent „jucată” de către Petronela Buda!

Cezar Amariei, care lucrează la a doua sa carte de proză, printre altele, a ales din cuprinsul acesteia un text ce este aproape ca-n... iubirea-i obiect, pardon, bibelou de porțelan sau de sticlă nobilă: incursiune în gândurile unei vaze de sticlă roșie, ciobite, care are impresia sau chiar vorbește cu un ceainic de Faimar, Baia Mare, apocalipsa fiind atât de aproape, la o lovitură de ciocan...

Tot bijuterie este și „Gambitul” lui Dimitrie Lupu, o lecție despre Frumusețe, a șahului în particular, a Vieții în general: „Totu-i să nu crezi că înfruntarea se petrece numai între armate, pe câmpul de luptă, dacă vrei s-o înţelegi; uită-te la tine câţi supuşi dirijezi în fiecare clipită, chiar dacă ţi se pare că nimeni şi nimic nu ţi-e supus; priveşte în tine şi în jur, ia aminte la tot ce te-nconjoară şi vei afla cât de legat eşti de lucruri, fapte, întâmplări, şi ele - de tine. Dar orice ţi-ar fi dat să faci, să gândeşti întotdeauna planuri şi răspunsuri frumoase în ce te priveşte, fiindcă numai frumusețea câștigă, deşi necunoscătorilor li se arată ca şi cum ar pierde mereu.”

În „Piramidal”-ul lui Tudor Neacșu, un preot nu prea... conformist („Își făcuse și o socoteală: dacă Dumnezeu poate să te pedepsească și pentru gânduri, atunci ție singur nu îți mai rămâne nimic al tău. Cele lumești nu sunt ale tale, pentru că după ce nu mai ești, le primesc unii de pomană. Trupul îți putrezește. Sufletul nu este nici el al tău, căci se va duce în Rai sau în Iad, după bunele sau după relele pe care le-ai făcut. Și acolo se ocupă cineva de el. Măcar gândurile. Nu toate, dar măcar unele să rămână doar ale tale!”) hotărăște, pentru a îndrepta turla bisericii, să joace banii strânși de la enoriași, dar și cu o donație personală, la Caritasul clujean... Soluțiile (și) tehnico-stilistice ale lui Tudor Neacșu sunt și aici de urmărit, deznodământul fiind cu dichis… literar.

Redacția revistei care a promovat astfel Galațiul literar este alcătuită din Nicolae Marinescu, director, Petrișor Militaru, redactor-șef, Maria Dinu, secretar de redacție, redactorii fiind Marius Cristian Ene, Cristi Nedelcu și Anca Șerban, redactorii asociați fiind Mihaela Albu, Geo Constantinescu, Geo Fabian, Silviu Gongonea, Mihaela Velea, din colegiul de redacție mai făcând parte Gabriel Coșoveanu, Gheorghe Fabian și cunoscutul autor de (benzi desenate) S.F. Viorel Pîrligras.

Citit 1154 ori Ultima modificare Vineri, 19 Martie 2021 08:43

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.