La 15 mai 1956, un act oficial consemna înființarea Teatrului de Operetă și Estradă, la Galați, centru cu vechi tradiții culturale și un public de elită ce frecventa permanent instituțiile teatrale bucureștene. De atunci și până astăzi, această instituție a suferit numeroase transformări, trei generații de artiști păstrând vie flacăra artei muzicale aici, la malul Dunării de Jos, fără întrerupere, prezentând peste 300 de premiere, în mii de reprezentații, titluri de mare popularitate din creația artei lirice universale, dar și creații originale în primă audiție, semnate de compozitori români și străini. Din 1972, teatrul a purtat numele marelui tenor Nae Leonard, iar din 2018, a fost numit Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”.
Începutul lunii mai 2021 a adus relaxarea restricțiilor impuse de pandemie și libertatea de a participa fizic la spectacole, astfel că s-a permis organizarea unui concert aniversar, duminică, 16 mai, care, deși gândit într-un timp extrem de scurt, a celebrat această sărbătoare la un înalt nivel de excelență artistică.
În deschidere, a fost prezentat filmul documentar "Leonard 65", la al cărui text am lucrat cu emoționante aduceri aminte, lectura și actualizările fiind realizate cu profesionalism și o dicție impecabilă de către secretara și reprezentantul PR al instituției Cristina Floroiu. Desfășurarea imaginilor bazate pe fragmente de filme din arhivă și fotografii selectate de Oana Artem a fost realizată de Alexandru Roșu. Am revăzut cu această ocazie foști artiști ai teatrului, unii - foarte puțini - martori ai primilor ani de la înființarea instituției, alții, generația anilor '80, astăzi la final de carieră, și cei din generația actuală, care au transmis mesajele și urările lor teatrului. Întregul film a reușit în doar 30 de minute să evidențieze 65 de ani de realizări, creionând identitatea și unicitatea acestei instituții, ce s-a impus la nivel național și internațional prin întreaga sa activitate.
Au urmat scurte alocuțiuni ale directorului general Teodor Niță, regizorului italian Paolo Bosisio, colaborator permanent al teatrului în ultimii 10 ani, și Înaltpreasfinției Sale, Arhiepiscop al Dunării de Jos, Casian Crăciun, mesajul orchestrei simfonice a teatrului, precum și salutul conducerii teatrului pentru foștii salariați, azi pensionari, aflați în sală, care, în semn de respect, au primit câte un trandafir.
Programul concertului a fost un adevărat regal al muzicii de operă, incluzând atât pagini din repertoriul curent, cât și fragmente din lucrări ce nu au fost montate la Galați, toate fiind de mare dificultate, adevărate pietre de rezistență în repertoriul soliștilor de înaltă clasă, în rândurile următoare trecând în revistă câteva considerații asupra evoluției lor, ordinea fiind cea a apariției scenice.
În debutul concertului, pianistul Ciprian Oloi a parcurs cu dezinvoltură și rafinament paginile lucrării "Rhapsody in blue" de George Gershwin, găsind un echilibru excelent între sonoritățile clasice și cele de jazz.
Apariția sopranei Andreea Blidariu Bucur a trezit admirație pentru ținuta elegantă, dublată de interpretarea plină de expresivitate și culoare a două arii de facturi diferite: aria "Bel raggio lusinghier" din opera "Semiramide" de Gioachino Rossini și "Chi il bel sogno di Doretta" din opera "La Rondine" de Giacomo Puccini.
Mezzosoprana Lăcrămioara Crihană, cu o prezență scenică atractivă, a abordat cu mult curaj poate cea mai dificilă, dar în același timp, cea mai ofertantă pagină scrisă pentru vocea sa, aria "O don fatale" din opera "Don Carlos" de Giuseppe Verdi, dovedind siguranță vocală, joc scenic lejer și plin de improvizație, în "Chanson bohème" din opera "Carmen" de Georges Bizet.
Explorând cu înțelepciune calitățile sale vocale, tenorul Adrian Mărginean a ales pentru această gală aria "Ch'ella mi creda" din opera "La Fanciulla del west" de Puccini, dând culoare, expresivitate și susținere, dificilei pagini muzicale pucciniene.
Soprana Ana Băcanu a strălucit în celebra arie a bijuteriilor "Ah! Je ris de me voir si belle en ce miroir" din opera "Faust" de Charles Gounod, dovedind versatilitate și expresivitate.
Bas-baritonul Dominic Cristea s-a impus în ultimii ani pe scena teatrului gălățean prin numeroasele apariții în roluri diverse, dovedind nu numai calități vocale deosebite, ci și un real talent actoricesc, toate acestea demonstrate și în evoluția sa în aria "Ah! Per sempre io ti perdei" din opera "I Puritani" de Vincenzo Bellini.
Soprana Adelina Diaconu cucerește publicul cu fiecare apariție, prin timbrul cald al vocii, siguranța tehnicii abordate, frazările impecabile și jocul scenic dinamic. Am admirat-o în aria "Eccomi in lieta vesta" din opera "I Capuleti e i Montecchi" de Vincenzo Bellini și apoi, la finalul concertului, în Duetul "Quanto amore" din opera "L’elisir d’amore" de Gaetano Donizetti, alături de bas-baritonul Dominic Cristea.
Sobru și impunător, tenorul Valentin Vasopol a dat viață celebrei arii "Ah, la paterna mano" din opera "Macbeth" de Giuseppe Verdi, controlând dificultățile de emisie ale partiturii cu susținere și forță.
Baritonul Constantin Lupu aflat într-o permanentă evoluție vocală și scenică ne-a încântat din nou, de această dată cu aria "Nemico della patria" din opera "Andreea Chénier" de Umberto Giordano.
Orchestra a susținut evoluțiile soliștilor cu aplomb, sub bagheta maestrului Cristian Sandu, care și-a pus amprenta gândirii muzicale cu excelență, asupra tuturor interpretărilor, frazărilor și dozajelor, evidențiind diferențele stilistice și coordonând cu măiestrie întregul ansamblu.
A fost o seară de excepție, de neuitat, în care emoțiile umane s-au împletit cu emoțiile artistice, o seară a retrospectivelor, dar și a previziunilor care ne dau încrederea de a privi cu optimism viitorul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați.
