Cred că acum multe leaturi oamenii aveau o imagine mai clară a ceea ce este literatura. Lucrurile probabil că erau mai simple. Distincția între ele era ca între alb și negru. Cred. Apoi s-a inventat fotografia color, metaforic vorbind. Acum, orice artă e atât de diversificată, încât te face să te întrebi dacă nu cumva nedreptățești vreo producție care nu se încadrează propriilor tale standarde.
Încercând să mă lămuresc, am mers la DEX să caut cuvântul literatură. ”Artă sau creație artistică al cărei mijloc de exprimare este limba”. Ce este arta? ”Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice și care folosește mijloace de exprimare cu caracter specific”. M-a lămurit... Ce este ”valoare”? ”Proprietate a ceea ce este bun, dezirabil și important”. Mai departe: ”estetică = știință care studiază legile și categoriile artei, considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului”. Adică am ajuns de unde am plecat. Îmi vine să încep ca ’nea Mărin: ”Că d-aia zâc, mă frațâlor”, literatura, ca orice formă de artă, e și o chestiune de ”nu-i frumos ce-i frumos, ci-i frumos ce-mi place mie” E bine că e așa? Nu știu.
Cele două povestiri luate în discuție vinerea trecută, Al treilea plămân, respectiv, Tired of typing? Search with your camera, au stârnit reacții diferite, de la aprecieri, la respingerea aproape totală demersului literar.
”În Tired of... e o proză foarte vie. E ca un strigăt către mai-marii zilei. O descriere plastică a situației actuale.” (Marilena Apostu).
”Iulian (Mardar - n.a.) se simte foarte bine în scris. În primul text, am simțit toată transformarea, toată cursa. Îl felicit pentru ideile din a doua povestire, cu care rezonez” (Carmen Neacșu).
”Al treilea plămân e mai reușită. Ideile din a doua exprimă realități dureroase, dar textul nu are consistența literară a primului, care este extraordinar ca tehnică, tensiune etc” (Anca Șerban-Gaiu).
”Ar trebui să scrie mai concentrat. În scris trebuie să alegem ce credem că va avea efect. Prea multă vorbărie. Pe mici porțiuni există și literatură, dar per ansamblu textul Tired of... nu se susține. Oricum, literatura e din ce în ce mai greu de găsit” (Cristina Nedu).
”Iulian este un observator conștiincios al trăirilor. Te face să respiri cu personajul principal, să trăiești odată cu el” (Daniela Capotă).
”Straniul caz al autorului care-și sabotează propria operă: pe cât de talentat, pe atât de distructiv se dovedește Iulian Mardar în Tired of... Textul are la bază o idee bună, dar pare că e scris când de doctor Jekyll, când de mister Hyde” (Cezar Amariei).
Vineri, 22 octombrie, de la ora 19,00, la Cafe Paris, citeşte Florin Buzdugan.
