Toamna 2021 este marcată la Galați, din punctul de vedere al prezentării istoriei altfel, punctul focal al acestui spațiu jurnalistic, de apariția celui mai recent volum semnat de prof. univ. dr. Constantin Ardeleanu, "O croazieră de la Viena la Constantinopole. Călători, spații, imagini, 1830-1860", carte apărută la Editura Humanitas şi disponibilă în librării de la jumătatea lunii octombrie.
Lansată de curând, fizic, în cadrul Zilelor Bibliotecii "V.A. Urechia", precum şi, online, de către Centrul de Istorie a Relațiilor Internaționale, bine primită de confraţii istorici şi scriitori, cartea oferă nu doar impecabil verificate şi organizate informaţii şi date ştiinţifice, ci şi o parte din misterul şi fiorul descoperirii unui domeniu, a unei felii de istorie de care Galaţiul, prin Dunăre, este inevitabil legat, dar care a rămas mai puţin accesibilă publicului larg.
Fără a dezvălui prea mult din atracţiile cărţii, pentru a vă lăsa plăcerea să o parcurgeţi pentru a vă forma o opinie proprie, vom publica doar câteva fragmente, pe care autorul însuşi a găsit de cuviinţă să ni le împărtăşească pe reţelele de socializare, alături de câteva ilustraţii, care, sperăm noi, doar vă vor deschide apetitul pentru o lectură care promite să fie nu doar educativă, ci şi captivantă.
"De la mijlocul anilor 1830, Dunărea devenise axul central al unei rețele tot mai complexe de transport internațional ce asigura legătura nu doar între două capitale, ci şi între Occident și Orient. Prin funcția sa de frontieră și conector între imperii, ruta dunăreană era un spațiu special în sine, neutru și din perspectiva dreptului internațional, ce promitea călătorilor o fascinantă croazieră printre civilizații. Piroscafele companiei DDSG reușiseră să deschidă circulației o arteră navigabilă pe o lungime de mai bine de 2.000 de kilometri, o autostradă naturală până atunci fragmentată și prea puțin utilizată pentru transportul internațional de persoane și mărfuri."
Noua rută atrage nu doar comercianţi în căutare de profit, ci şi artişti. "Și ilustratori străini au fost atrași de pitorescul noii rute și de oportunitățile economice ale acesteia. Una dintre cele mai cunoscute lucrări a fost cea ilustrată de artistul britanic William Henry Bartlett (1809-1854). Bartlett era celebru în epocă pentru numeroasele sale opere artistice transpuse în gravuri și publicate în albume despre Statele Unite ale Americii, Canada, Orientul Mijlociu sau Balcani. Englezul realizase ilustrația pentru volumele Juliei Pardoe, unele preluate și în noul album. Bartlett a călătorit pe Dunăre și a colaborat cu artistul german Franz Abresch, autorul celor mai multe schițe, desenate apoi de Bartlett. În urma acestei colaborări apărea la Londra un volum cu ilustrații dunărene, cuprinzând 160 de imagini (80 de gravuri în metal și 80 în lemn). Gravurile sunt însoțite de textul redactat de medicul și poetul scoțian William Beattie (1793-1875), amic al lui Bartlett. Beattie nu a călătorit pe Dunăre, ci a compilat textul pe baza a diferite descrieri (Julia Pardoe, Richard T. Claridge, ghidul Murray, volume ale unor autori germani), dar și după notițele lui Bartlett."
Conf. univ dr. Cristian Sandache spune, despre "O croazieră de la Viena la Constantinopole. Călători, spații, imagini, 1830-1860", că este "un volum remarcabil, atât prin documentația vastă, cât și prin scriitura fermecătoare. Un exemplu despre cum ar trebui concepută analiza istorică, eliberată de clișee și de idei preconcepute". La rândul său, scriitoarea Tatiana Niculescu face o prezentare elogioasă a volumului, într-una dintre celebrele sale micro-cronici, din care spicuim: "Ce găsesc călătorii străini în Principatele Române ale vremii? Cine sunt aventurierii momentului? Ce se întâmplă în țările din jur și cum se construiește marea arhitectură a comunicațiilor pe apă și pe uscat? Cum începe epoca turismului pentru români? Abia citind această carte înțelegi progresul imens și rapid făcut în timp scurt de o țară aflată la răscrucea imperiilor, schimbarea de mentalitate aproape imediată a elitelor, capacitatea de adaptare a românilor și imensa lor curiozitate de a afla lucruri noi. O carte de nebănuite peripeții istorice ale unei incredibil de norocoase Românii!".
*
Când a ajuns în Principatele dunărene și cum a început revoluția în transporturi? Aflate la răscrucea imperiilor, între Orient și Occident, Țările Române din prima jumătate a secolului al XIX-lea se înscriu vrând-nevrând în aventura noilor descoperiri tehnologice care deschid epoca turismului, a călătoriilor, a transportului de mărfuri, a explorării de locuri noi, pe pământ și pe apă. Cercetarea lui Constantin Ardeleanu este o istorie ilustrată plină de peripeții a dezvoltării transporturilor în Principate și a felului în care drumurile noi au schimbat mentalitățile și viețile. O carte plină de informații puțin cunoscute publicului larg, scrisă cu talent de povestitor pasionat, o istorie prin care evoluția ulterioară a României poate fi înțeleasă dintr-o perspectivă cu totul nouă.
Prezentare pe site-ul Editurii Humanitas
*
CONSTANTIN ARDELEANU (n. 1976) este profesor de istorie modernă la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați și long-term fellow la New Europe College, București. Temele sale de cercetare privesc istoria socio-economică a sud-estului Europei, cu interes special pentru regiunea Dunării și a Mării Negre. Preocupat de reprezentarea spațiului românesc în descrieri de călătorie, a tradus și editat, singur sau în colaborare, relatări ale câtorva autori străini care au vizitat spaţiul românesc în secolele XIX-XX.
Foto 3, galerie. Imagine de la lansarea cărţii, în cadrul Zilelor Bibliotecii "V.A. Urechia"
