* El când vrea să fluiere… se joacă de-a teatrul! * „Trecerea noastră de timp” s-a prefăcut în film *
Şerban a jucat în filmul lui Florin Şerban: a făcut figuraţie, jucându-şi practic propriul rol! Nu-i putem da decât prenumele, pentru a-i proteja imaginea celui privat de libertate, după regulile sistemului…
„Eu când vreau să fluier, fluier”, regizat de Florin Şerban, a fost distins cu premii internaţionale precum „Ursul de Argint” la Festivalul de Film de la Berlin, sau premiul „Sang Neu”, la Festivalul Internaţional de Thriller de la Beaunne, Franţa…
Mare parte dintre actori au fost tineri deţinuţi, ca şi Şerban, de la Penitenciarul Tichileşti, unde s-a şi filmat.
L-am întâlnit pe tânărul figurant printre „actorii” trupei de teatru „The Best” a peniteciarului, prezenţi la Galaţi în cadrul unui proiect de reabilitare prin teatru.
„A fost foarte frumos, mi-a plăcut să joc rol de deţinut în acest film, împreună cu tovarăşul meu de aproape 3 ani de zile, am stat numai cu el în cameră în acest penitenciar”, istoriseşte simplu Şerban.
„Nu ne-am despărţit unul de celălalt. Am jucat amândoi, am fost selectaţi amândoi. În acest film am învăţat cum să mergem mai departe…”
Ai învăţat un rol pe de rost sau ai improvizat? – îl întreb. „Am spus ce ştim şi noi din capul nostru, la un moment dat ne-au dat şi ei nişte… ăăă… indicaţii. Da´ puţine, mai mult din capu’ nostru am făcut aceste scene. O lună de zile a durat. Prietenul s-a îmbolnăvit şi eu am rămas”.
De ce joci tocmai teatru? „Decât să ieşim la fotbal, mai bine ieşim la un curs, ieşim la o piesă de teatru, să facem şi noi ceva să ne treacă timpul. Asta este singura soluţie a noastră, trecerea noastră de timp”.
Filmul l-ai văzut? „Am fost la premiera filmului, la Bucureşti, cu cadrele din penitenciar, la Cinema PRO, am văzut filmul, mi-a plăcut foarte mult. A apărut şi pe internet filmul acum”.
Piratat… „Da. Normal, cine piratează poate să ajungă după gratii…”
Aţi muncit pe bani pentru film? „Ni s-a promis de către regizor, de către Florin Şerban, şi de producătorul filmului, Daniel Mitulescu, că ni se dă CD-ul cu acest film. Ni s-a promis că într-o lună de zile şi-au trecut două luni şi ceva-trei de când am fost la premieră…”
„Ni s-au promis şi bani. Pe mine m-a plătit cu 7 milioane în acest film. Iar lui i-a dat nouă sute de mii pentru 3 zile”.
Cât munceaţi pe zi? „De dimineaţă de la 8 până la 9-10 seara. Am stat şi până la doişpe noaptea la filmat. Mai spărgeam un geam, mai ne băteam în caterincă (de formă, n.red.), ce se putea face...”
„Ne jucam, făceam sport, fumam, jucam lapte gros, ce făceam şi noi la puşcărie. Sau cum suntem în anturaj unul cu altul. De exemplu, dacă vine unu’ nou în cameră, ce-i facem…”
Scenariul a fost completat şi de voi… „Da”.
Explicaţie foto: Şerban, jucând şah în rolul unui om liber
