Lansarea cărții lui Dan Antoniu „Eroina cerului – mit și adevăr despre aviatoarea Smaranda Brăescu (1897-1948)”, la Muzeul „Teodor Cincu” din Tecuci, precedată de o slujbă de pomenire la statuia ridicată în comuna Buciumeni, din judeţul Galaţi, au marcat, pe 2 februarie 2022, 74 de ani de la trecerea în veșnicie a uneia dintre gălăţencele care au uimit lumea. Prin Lege, 2022 a devenit Anul Smaranda Brăescu, pentru celebrarea împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului absolut la paraşutism, la data de 19 mai 1932, de către aviatoarea Smaranda Brăescu.
Muzeul de Istorie „Teodor Cincu" Tecuci și Primăria municipiului Tecuci, în parteneriat cu Primăria comunei Buciumeni, Protoieria Nicorești, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, Asociația Română pentru Istoria și Propaganda Aeronauticii, Asociația Națională pentru Cultul Eroilor „Regina Maria" – filialele Tecuci au organizat, pe 2 februarie 2022, evenimentul „74 de ani de la trecerea în veșnicie a Smarandei Brăescu". Detalii despre manifestări am obţinut dintr-un comunicat de presă transmis redacţiei de Muzeul tecucean de Istorie. La statuia Eroinei aerului, născută pe 21 mai 1897, în satul Hânțești, fostul județ Tecuci, actualmente comuna Buciumeni, a fost intonat Imnul României și oficiată o slujbă de pomenire.
Pe drumul de întoarcere către Tecuci, invitații la acest eveniment au poposit la Expoziția permanentă a Aeronauticii (Muzeul Aviației) din Tecuci aparținând Filialei ARPIA Tecuci, unde gazdă le-a fost comandor (r.) Dorel Chiș. Muzeul, despre care aţi putut afla din ziarul „Viaţa liberă”, expune diferite brevete și medalii, uniforme militare, tehnică de aviație, aeromodele și aparate de zbor, dar și documente aparținând Smarandei Brăescu de o inestimabilă valoare.
La Muzeul de Istorie „Teodor Cincu" din Tecuci a avut loc lansarea cărții lui Dan Antoniu „Eroina cerului – mit și adevăr despre aviatoarea Smaranda Brăescu (1897-1948)". Autorul a dezvăluit că şi-a început cercetările asupra personalității aviatoarei încă din 1971, adunând în acești ani sute de documente și fotografii, dar și mărturii de la cei care au cunoscut-o încă în viață. „Periplul Smarandei prin greutățile vieții nu a fost simplu, lovindu-se de foarte multe bariere. O societate dominată de bărbați, cum era cea interbelică, cu greu permitea accesul femeilor la o meserie atât de grea cum este aviația. După ce a fost susținută financiar de Ziarul Universul, a reușit să ajungă în Statele Unite ale Americii, cu dorința de a doborî recordul de salt cu parașuta. Însă Smaranda s-a lovit și de diversele sabotări ale americanilor, dar prin perseverență a reușit în 1932 să stabilească un nou record mondial sărind de la 7.400 de metri. În timpul războiului, a fost încadrată în escadrila de transport a Grupului Aerotransport Militar de la Băneasa. A plecat ulterior pe frontul de Vest, în calitate de comandant al unui pluton de voluntare încadrat în Detaşamentul Corneşti şi în Escadrila Sanitară (1944-1945)”, a dezvăluit Dan Antoniu.
