Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
2 comentarii

Satul Hânţeşti s-a aflat în prim-planul ştirilor din acest an, localitatea făcându-se cunoscută după ce a stat blocată zile întregi sub zăpadă. Nu este însă primul eveniment care a făcut Hânţeştiul renumit în lume. Acest lucru s-a întâmplat cu peste 80 de ani în urmă, când o tânără de pe aceste meleaguri a stabilit un record mondial. Să mergem însă puţin pe firul istoriei... Supranumită „regina înălţimilor”, Smaranda Brăescu a văzut lumina zilei la Hânţeşti, pe 21 mai 1897. La 15 ani, elevă la o şcoală profesională din Bârlad fiind, a văzut pentru prima dată un avion. Iar zborul avea să-i devină pasiunea de-o viaţă. După alţi şase ani, deja învăţătoare, Smaranda a primit botezul aerului cu un avion Farman, din lemn şi pânză.

Au mai trecut zece ani şi a asistat la primele lansări cu paraşuta, iar ideea a cucerit-o. Puţin mai târziu, pe 5 iulie 1928, în Germania, a fost protagonista primului salt, de la 600 de metri. A devenit prima femeie-paraşutist din România şi a început să participe la mitinguri aviatice, cu gândul la stabilirea unui nou record mondial. A fost implicată şi în două accidente, din ultimul alegându-se cu coastele sfărmate şi şase luni de spitalizare. Dar n-a renunţat. Pe 2 octombrie 1931, Smaranda s-a lansat de la 6.000 de metri, a plutit deasupra Bărăganului 21 de minute, iar recordul i-a fost răsplătit cu Crucea de Aur a Virtuţii Aeronautice.

A plecat imediat la New York, unde recordul mondial masculin era încă în picioare. „Îmi dăruiesc viaţa ţării şi vreau să o dăruiesc încărcată de glorie. Nu mă voi întoarce decât biruitoare!”, spunea gălăţeanca la plecarea spre SUA. Şi la 19 mai 1932, la Sacramento, Smaranda Brăescu a aterizat cu succes după o lansare de la 7.400 de metri. Recordul mondial absolut a fost omologat, iar numele fetei în costum popular din Hânţeşti a intrat în istorie.

De remarcat că recordul Smarandei a rămas în picioare nu mai puţin de 20 de ani. A luat parte la război, în escadrila sanitară, iar după conflagraţia mondială a dispărut, fiind condamnată în contumacie, în urma semnării unui document în care era semnalată fraudarea alegerilor. Versiunea oficială este că a murit pe 2 februarie 1948 şi că a fost înmormântată la Cluj sub numele de Maria Popescu. La Hânţeşti, însă, Smaranda Brăescu încă trăieşte...

Citit 9006 ori Ultima modificare Vineri, 17 Februarie 2012 19:20

2 comentarii

  • postat de Fita Lovin Vineri, 24 Februarie 2012 09:14 Link la comentariu
    0
    1

    Sa ne mandrim cu persoane care au facut cinste tarii si au fost mandri ca sunt romani si cel mai frumos si laudabil ca au fost si sportivi.Am citit si de Adrian Bejan, in 1969 (parca)... eu eram la inceput de cariera si am auzit numai lucruri laudabile, atat ca sportiv cat si un student foarte pregatit. Si atunci functiona " sa moara capra vecinului ) de cei invidiosi, dar acum a mai avansat, " sa moara si stapanul, nu numai capra "Sa respectam pe cei care au facut ceva pentru Romania, pentru orasul nostru.

    Raportează
  • postat de Clara Sâmbătă, 18 Februarie 2012 18:02 Link la comentariu
    0
    1

    :) Puteti vizita Casa colectiilor (fosta Farmacie Tinc) , unde sunt expuse fotografii cu Smaranda Braescu si cateva obiecte ce i-au apartinut.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.