Zavaidoc (pe numele real Marin Teodorescu) s-a născut pe 8 martie 1896, la Pitești. Conform muzicologului Viorel Cosma, supranumele Zavaidoc l-a primit când cânta pentru ofițerii serviciului militar (1916-1918), "naș" fiindu-i generalul Traian Moșoiu, care l-a "botezat" astfel de la o variantă lexicală regională veche, "zavaidoacă", cuvânt care însemna "năbădăios", "zurbagiu", om pus pe veselie și nebunii. Rămas orfan în adolescență, a plecat la București, împreună cu fratele său Vasile și sora sa Zoe, formând un taraf numit mai târziu "Frații Zavaidoc". Vasile cânta la vioară, Marin la chitară şi Zoe la acordeon. În anii 1925-1926, a semnat primul contract cu casa de discuri "Columbia", scoțând apoi disc după disc, cu șlagăre precum: "De când m-a aflat mulțimea", "Foaie verde spic de grâu", "Mărie și Mărioară", "Pe deal, pe la Cornățel" sau vestitul "Dragostea e ca o râie", care i-au adus câștiguri de milioane. S-a căsătorit cu o femeie mai tânără cu 15 ani decât el, Constanța. În 1940, soția sa a adus pe lume primul copil, o fetiță botezată tot Constanța. În 1942, la Pitești, i se naște băiatul, botezat... Zavaidoc. Ruinat, fără casă, cu grija copiilor, a căzut la pat, grav bolnav, fiind internat la Spitalul "Filantropia" din București. S-a stins din viață pe 13 ianuarie 1945 și a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica.