Două animale ciudate, transportate cu mare grijă de un camion, i-au lăsat ieri pe trecătorii de pe Domnească şi Brăilei cu gurile căscate. La propriu. Toţi cei care se aflau în jurul orei 12 pe stradă întorceau capul după ciudăţeniile care parcă pluteau, dând un aer de nefiresc, de alandala, oraşului.
Pe cei care n-au aflat încă, îi informăm că ultimele creaţii ale artiştilor gălăţeni participanţi la Tabăra ecologică „Alandala”, organizată de Muzeul de Artă Vizuală, au plecat spre casa lor – Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii.
Un mesaj transparent
„Meduza” realizată de Mihaela Brumar se ridică doi metri din iarbă, ca dintr-un ocean, avertizându-i pe vizitatorii muzeului: „E un mesaj chiar destul de transparent, la fel ca şi materialele folosite pentru realizarea lucrării, celofanul şi sticle din plastic. Este mai mult decât necesar să ocrotim apa, esenţa fiinţei noastre”.
„Meduza e un simbol: atâta vreme cât aceste animale se înmulţesc peste măsură şi capătă mutaţii genetice, crescând uneori chiar şi de doi metri, înseamnă că există un dezechilibru ecologic datorat poluării. Au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie animalele care mâncau aceste meduze”, îmi povesteşte artista cum i-a venit ideea, uimindu-mă cu bazele ştiinţifice pe care şi-a aşezat lucrarea.
Un strigăt disperat
Lucrarea lui Eduard Costandache – „Giropeta” - era să-şi găsească un cumpărător chiar înainte de a ajunge la Complexul Muzeal: un şofer de maxi-taxi a încercat la un semafor să negocieze cu directorul Muzeului de Artă Vizuală cât să plătească pentru ca ciudata creatură din lemn şi bucăţi de fier să ajungă în grădina lui. Omul a înţeles repede că lucrarea nu-i de vânzare şi şi-a văzut de drum.
„Giropeta” – un soi de girafă care are în loc de cap două trompete este strigătul disperat al animalelor cărora noi le-am invadat spaţiul.
Odată cu instalarea lucrării în incinta Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, Eduard Costandache, – organizatorul taberei, a bătut în cuie o altă etapă din „Alandala”: „Mă aşteptam să iasă foarte bine, pentru că ştiu cu câtă seriozitatea lucrează colegii din grupare, dar ceea ce a ieşit în final mi-a depăşit aşteptările. Sper ca la anul Grupul Athanor să se transforme în mişcare la nivel naţional, să reuşesc să atragem artişti din toată ţara. Dar toate acestea depind doar de factorul financiar”.
Directorul Dan Basarab Nanu susţine că prima ediţie nu poate fi considerată încheiată decât odată cu expoziţia foto-documentară despre desfăşurarea taberei şi lansarea catalogului cu lucrări.
„Acest lucru se va întâmpla prin luna noiembrie. Va fi destul de greu pentru că avem de făcut o selecţie din mai bine de 4000 de fotografii”, susţine directorul de la Muzeul de Artă Vizuală.
