În sala Bibliotecii CARP din strada Domnească nr. 53, în cadrul Salonului cultural ”Armonii de toamnă”, al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Galați, s-a desfășurat joi, 18 ianuarie, începând cu ora 10,00, simpozionul "Galaţii,Mihai Eminescu și Unirea Principatelor Române".
Prelegerile pe teme legate de cele două sărbători ale cugetului românesc, 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, devenită Ziua Culturii Naționale, și 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor, au trezit interesul celor prezenți într-un număr covârșitor de mare. Prof. Cristian Dragoș Căldăraru, în cadrul temei ”Muzeul Cuza Vodă Galați - o recuperare istorică la 85 de ani de la deschiderea primului muzeu de istorie din Galați”, a adus la cunoștință faptul că, începând cu 24.01.2024, se redeschid porțile Casei Cuza Vodă, respectiv a Muzeului Casa Cuza-Vodă, proaspăt renovat, amintind destinația și importanța pe care a avut-o casa-muzeu de-a lungul anilor. A făcut, totodată, o succintă prezentare a domniei lui Alexandru Ioan Cuza (fost pârcălab de Galați și realizatorul unirii celor două țări românești, Moldova și Țara Românească, la 24 ianuarie 1859). Referindu-se la Eminescu, directorul muzeului a precizat că, cel mai probabil, poetul nepereche nu a scris despre unire, pentru că el nu a crezut că neamul acesta este dezmembrat.
Cel de-al doilea invitat, conf. dr. Cătălin Enică, escaladând „Universul Eminescu”, a precizat că acesta este un univers „proteic, care se deschide și se închide, care îl face incomensurabil, ca dimensiune și, în același timp, este unic“. A prezentat pe Eminescu drept „creator, ziditor al limbii române“ și a susținut ipoteza criticului literar contemporan Alex Ștefănescu (amintind și poziția lui Arghezi privind necesitatea evidențierii importanței contribuției lui Eminescu la îmbogățirea patrimoniului cultural național și universal), potrivit căreia, „este total nepotrivit să ne referim la Eminescu din punct de vedere al maladiilor pe care acesta le-a avut“, pentru că Eminescu are merite incontestabile, precum acela că identifică o limbă universală, cea a naturii, care are trei componente esențiale: timpul, spațiul și mișcarea (dinamica). A concluzionat că „Eminescu , fiind foarte român, el este universal, iar cultura universală nu poate exista fără cultura națională. Eminescu a fost un foarte bun român, patriot, evocator, inițiator al unor proiecte dedicate istoriei naționale“.
Prof. Ghiță Nazare (care a și organizat și moderat evenimentul) a vorbit despre cei „165 de ani de la Unirea Principatelor Române”, despre nașterea ideii unirii (încă din vara anului 1848), despre programul „Dorințele Partidei Naționale din Moldova”, despre rolul domnitorului Ghica, a caimacanilor moldoveni Vasile Sturdza și Anastasie Panu, a deputatului Vasile Boerescu, a obștii gălățene, a publicațiilor vremii (ex. revista Steaua Dunării), în ceea ce a însemnat și determinat actul unirii. În final, a adresat un îndemn politicienilor actuali să depună eforturi în direcția „refacerii spiritului unirii tuturor românilor”, pentru ca, urmând exemplul înaintașilor, să scoată țara „din sărăcia și dependența în care a ajuns”.
Muzeograful dr. Eduard Costandache a prezentat tema ”Memoria pietrei, Al.I. Cuza și Mihai Eminescu”, ca fiind monumente emblematice pentru Galați. Astfel, statuia lui Mihai Eminescu (din parcul care îi poartă numele) a fost realizată de sculptorul Frederic Storck și inaugurată pe 16 octombrie 1911, fiind „prima lucrare monumentală dedicată lui Eminescu, una dintre cele mai frumoase și mai relevante din țara noastră”. Statuia lui Cuza care tronează în fața Grădinii Publice din Galați a fost realizată de sculptorul florentin Rafaello Romanelli. Gălățenii pot admira statuia care este montată, în rotonda din fața Grădinii Publice, pe un soclu de piatră, având scene alegorice realizate în altorelief, simboluri ale Unirii Principatelor și ale reformei agrare din 1864.
Actorul Lică Dănilă, cu vocea sa emblematică a susținut un recital poetic din creația eminesciană. Profesorii Daniela Aurora Ilisan (voce), Ioan Traian Ilisan (vioară) au cântat pe versurile scriitorului și criticului literar Teodor Parapiru, care au impresionat auditoriul, chiar până la lacrimi, iar Gheorghe Chicioroagă (chitară), a realizat un microconcert de muzică patriotică, antrenând pe toți cei prezenți.
Prima dintre vocile din public, care s-a făcut auzită, a fost cea a lui Teodor Parapiru, care a subliniat faptul că „în ADN-ul istoriei naționale există două elemente majore: formarea poporului român și a limbii române și existența lui Eminescu, două taine, aparent greu de pătruns; „geniul lui Eminescu a fost un miracol, a fost un dat, ce s-a manifestat în modernizarea limbii române; pentru că Eminescu reprezintă identitatea poporului român, se cuvine imperios ca acesta să fie, de îndată, sanctificat!”. La această din urmă idee a achiesat și preotul Ionel Rusu, o prezență activă, consecventă la activitățile culturale ale Galațiului. Criticul literar Adi George Secară a dezvoltat, cu argumente, două idei importante: Eminescu unificatorul și Eminescu salvatorul. Au recitat din creațiile proprii, drept un omagiu adus Poetului: Coca Coralia Drăgan, Vasile Manole, Gheorghe Avieriței și Ioan Fărcășanu.
Activitatea cuturală s-a încheiat prin recitarea excepțională, de către actorul Lică Dănilă, a poemului „Doina” de Mihai Eminescu.
