Vernisajul Andreei Gabriela Tudor de la Galeria „Gheorghe Naum” (Piața Traian nr. 3, intrarea prin Calea Galați) din Brăila, din seara zilei de 3 octombrie, a prilejuit întâlnirea brăilenilor cu un numeros grup al gălățenilor, profesori, artiști plastici, studenți, jurnaliști, prieteni ai licențiatei în Arte Vizuale la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, care este la a doua expoziție personală, după prima care a avut loc chiar în Galați.
Sorina Vădeanu, Liviu Adrian Sandu, Adrian Cornel Corcăcel, Erika Guadagnin, Adrian Vădeanu, Cosmin Saulea, Georgiana Geanina Susanu, dar și alții, au demonstrat, într-o altă ordine de idei, că spațiul dintre Galați și Brăila, estetic, în sens larg, vorbind, „nu există”. Cert este că Galațiul este important pentru brăileanca Andreea Gabriela Tudor, nu numai pentru faptul că este absolventă a cursurilor Facultății de aici, ci și pentru expoziția în sine, una dintre instalații, un colaj de mici fotografii sau reproduceri de fotografii, având Galațiul, în diverse ipostaze, în prim plan. Este drept că pe picior de aproape egalitate cu Parisul sau Brăila. Instalația respectivă, a declarat artistul plastic, s-a născut în urma unei activități de documentare necesară studiilor.
Munca și talentul artistic se îmbină cu jocul de idei, chiar și cu un umor subtil, în unele cazuri, cum este în „Decembrie 1993”, unde cuvântul „decembrie” te duce cu gândul la o Revoluție, dar „victima” este un godac poate asomat, dar sigur supus purificării prin focul de paie. La fel, „Vânătorii de timp” te provoacă să te gândești ce ar fi fost dacă „Acest timp nu ar exista” și, de ce nu, nu ar activa și vânătorii de… spații și de Spațiu. Cert este că lucrările purtând titlul expoziției sun cu adevărat copleșitoare, vârtejul introspecției unindu-se cu cel al punerii în scenă: sufletele-trupuri rotindu-se, într-una dintre lucrări, în jurul craniului unui alt Yorick sau a unei Ofelii, obligând privitorul la meditație. Așa cum a subliniat și inspiratul curator Fatme muzeograf la instituția care a găzduit evenimentul, Muzeul Brăilei „Carol I”, unind artistic concepte precum memorie, spațiu și identitate, artistul unește individul )și) de națiune, cu toată subtilitatea și ironia, posibile în acest caz, cum este lucrarea „Pledoarie pentru arta și cultura unei națiuni” (ulei pe pânză din 2023). De altfel, sunt lucrări din ultimii doi-trei ani, și de la examenul de licență, fotografiile (și de familie) având un rol important în dezvoltarea conceptului expoziției (cumva ca în filmul german „Operă fără autor”, inspirat de viața pictorului Gerhard Richter, din acest punct de vedere fiind și un jurnal vizual. Una dintre lucrările reprezentând (nu numai ideea de) un nud poartă numele de „Chiralitate I”, ceea ce este un omagiu adus Chirei Chiralina, simbol al spațiului Dunării de Jos, spiritul acesteia, dionisiac, manifestându-se cumva în urbea lui Panait Istrati, numai ieșind din Galerie, dând ochii de restaurantul Chirei! Câteva dintre lucrări sunt imnuri vizuale adresate mamei, prezentă și ea la eveniment. Înainte de vernisajul propriu-zis, un grup numeros de elevi de la liceul de artă din Brăila a venit la galerii, legându-se un dialog cu Andreea Gabriela Tudor, care a evidențiat că în timpul studiilor nu este numai ușor, dar că dacă există pasiune, se poate ajunge la îndeplinirea visurilor, dorințelor. Punând accent pe avatarurile citadinului, nu uită, totuși, mai nimic din ceea ce este omenesc, altă instalație, un monitor sau un televizor, cu o imagine dramatică, având titlul „Never ending war.”
(În fotografie, de la stânga la dreapta, Andreea Gabriela Tudor și Sorina Vădeanu; și lucrarea care dă titlul expoziției)
