31 martie - ziua de naștere a lui Nichita Stănescu, cu ultima sa carte, "Noduri și Semne". Un sfârșit de lună menit, parcă, să încununeze evenimentele predispuse poeziei, poeților/scriitorilor, literaturii, în general: Mărțișor, 8 Martie, Ziua Internațională a Poeziei - toate imediat după Valentine's Day și Dragobete.
În acest periplu de întâmplări s-au înscris și acțiunile desfășurate pe o durată de trei zile sub titulatura "Lecturi publice și dialoguri culturale" - organizate frecvent de Biblioteca "V.A. Urechia". Programul acestora a cuprins și şedința extraordinară a Cenaclului "Noduri şi Semne", unde, având ca tematică "Scriitorii… scriind și vorbind cu Dunărea", s-a desfășurat până târziu, în noapte, un moment de lecturi/recitări și dezbateri ale invitaților speciali: criticul literar și eseistul Ana Dobre - care a lansat și cartea "Mihail Gălățanu - radiografia unui iconoclast", scriitoarea Evelyn Croitoru și poetul Mihail Gălățanu, împreună cu colegii de cenaclu prezenți într-un număr record.
Redăm un pasaj din cartea de peste 500 de pagini a Anei Dobre: ”"Mireasa fără corp" (2006) venea după "Atelierul de clopote" (1999), ulterior "Meșterii de clopote", adâncind latura inițiatică a epicului lui Mihail Gălățanu, de data aceasta printr-o dimensiune romantică, cu sugestii eminesciene din "Miron și Frumoasa fără corp", basmul prelucrat în strofe ritmate, punct de plecare în țesătura ideatică a Luceafărului, adusă în formele postmodernismului, în care meditația romantică asupra omului de geniu, a omului condamnat să se confrunte cu un destin potrivnic, pe care luptă să-l depășească, devine poveste despre metamorfoza omului, care, în athanorul iubirii, supus alchimiei ei, evoluează de la profan la sacru, dându-și șansa participării la sacru, a integrării în sacru.
Povestea închipuită de Mihail Gălățanu răsfrânge scenariul dublei narațiuni, cu permanenta alternare a exotericului cu ezotericul. Boarea romantismului se menține în sugestia aspirației către o iubire ideală care să dea individului sentimentul completitudinii, al împlinirii absolute, aspirație conotată în himera iubirii, sugerate în metafora din titlu, mireasa fără corp, himera iubirii. Dacă la Eminescu, bărbatul intră în categorie, primind un nume, Miron, iar femeia, himera, e desemnată supracategorial prin frumoasa fără corp, la Mihail Gălățanu, bărbatul anonim, cu valoare de simbol, mireasa având, în profan, numele Claudia Ene, pentru ca în realitatea mitică, sacră căreia i se integrează să devină himera iubirii ideale, mireasa fără corp.
În angrenajul lumii post-/transmodernității care a pierdut sentimentul absolutului, povestea se concentrează pe aparența unui realism în care totul, la suprafață, pare să aibă o logică și o determinare. Realul acesta este labirintul în care personajul-narator rătăcește, singuratic și abulic, marginal și cvasi-marginalizat, aflat permanent într-o zonă crepusculară, a nedefinitului, pe linia de demarcație care-l poate arunca oricând într-o parte sau în alta, menținându-l în profan sau deschizându-i, prin revelație, accesul la sacru.
Cele două părți ale romanului au valoarea semnificativă a etapelor de viață parcurse de personaj în evoluția de la viață la destin, în trecerea de la profan la sacru.
În prima parte, dominantă de relația cu timpul, în jocul aparențelor cu esențele, în amestecul de real și oniric.”
Și, pentru ca evenimentele să nu se termine aici, vineri, 4 aprilie, de la ora 15.00, la Muzeul de Istorie "Paul Păltânea" - Casa "Cuza Vodă", vom participa la acțiunea "Lecturi de primăvară", avându-i ca invitați pe Christian Crăciun, Diana Cârligeanu, Florina Zaharia, Geta Iftimie, Stela Iorga, Elvira Alexandrescu, A.G. Secară şi Cristian Florea.
Vineri, 11 aprilie, de la ora 18,00, la sediul cotidianului "Viaţa liberă", va citi Victor Dragomir.
